Legea privind imigrația urmează să fie schimbată. Secretarul de stat Ciprian Văcaru confirmă pregătirea unui nou cadru pentru lucrătorii non-UE

Actul normativ care stabilește regulile de intrare și angajare în România pentru muncitorii din afara Uniunii Europene va fi modificat, a anunțat secretarul de stat Ciprian Văcaru. Oficialul afirmă că proiectul de lege – aflat în lucru într-un grup interministerial – va simplifica procedurile pentru angajatori, va îmbunătăți monitorizarea lucrătorilor străini și ar putea schimba modul de stabilire a contingentului anual de lucrători non-UE.

Actul normativ care stabilește regulile privind imigrația și stabilirea contingentului de lucrători extracomunitari urmează să fie revizuit

Secretarul de stat Ciprian Văcaru din Ministerul Muncii a explicat pentru Mediafax  că proiectul de modificare este aproape finalizat și ar putea fi publicat pentru consultare publică chiar în această săptămână, după ce informații despre schimbările pregătite au început să circule în industrie.

Potrivit oficialului, un grup de lucru coordonat de Cancelaria prim-ministrului lucrează la o lege complet nouă privind lucrătorii migranți, care ar urma să înlocuiască actualele prevederi. Declarația a fost făcută luni, în cadrul Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă, unde Văcaru a reprezentat Ministerul Muncii.

Una dintre direcțiile principale ale reformei o reprezintă reducerea procedurilor birocratice cu care se confruntă firmele ce aduc personal din afara Uniunii Europene. Secretarul de stat a detaliat:

„Lucrăm la un sistem în care firmele care recrutează personal străin non-UE să fie mai ușor identificate, să fie mai ușor în partea de aducere a oamenilor, pentru că știm că la momentul de față avem undeva între nouă și 12 luni de zile în care se poate lua acea viză și acel permis de muncă. Lucrăm la astfel de sistem în care să ușurăm practic lucrul firmelor respective”.

Autoritățile urmăresc, de asemenea, îmbunătățirea monitorizării traseului lucrătorilor extracomunitari, având în vedere că un procent semnificativ părăsea România imediat după obținerea vizei sau la scurt timp după sosire.

„Lucrăm, într-adevăr și la niște obiective și mecanisme prin care să putem să monitorizăm ce se întâmplă cu adevărat cu acei lucrători străini (…) Restul plecau, fie nu mai ajungeau absolut deloc în România (…) fie veneau în România și ulterior plecau imediat într-o țară străină”, a explicat Ciprian Văcaru, precizând că această situație a afectat inclusiv discuțiile privind Schengen.

Contingentul de lucrători și planurile pentru 2026

Secretarul de stat a subliniat că, deși în ultimii doi ani limita a fost stabilită la 100.000 de lucrători, această cifră nu a fost niciodată atinsă în mod real.

„Noi nu am atins niciodată contingentul acela de 100.000 de persoane (…) În momentul de față, în România există contracte de muncă pentru lucrători străini (…) în jurul cifrei de 120.000 de persoane”, a precizat el.

Pentru 2025, contingentul rămâne la 100.000 de avize, însă autoritățile au vorbit despre o posibilă reducere cu 10% pentru anul următor, în funcție de evoluția pieței muncii și de eventualele disponibilizări din sectorul public. Ministrul Florin Manole declara anterior:

„Având în vedere că în calcul pentru salariu minim ne-a spus (…) că există posibilitatea de a avea un anumit număr de disponibilizări în anul viitor, eu am considerat (…) să avem cât mai multe locuri de muncă disponibile pentru cetățenii români”.

Pentru 2026, noua lege ar putea introduce un model diferit de stabilire a contingentului anual, urmând ca acesta să fie discutat din nou în cadrul Consiliului Național Tripartit.

„În Consiliul național tripartit (…) vom avea un contingent de 90.000 de lucrători străini (…) atunci probabil va fi și o discuție legată de un nou contingent pe noua legislație”, a adăugat Ciprian Văcaru.

Acesta a mai precizat că proiectul este aproape finalizat:

„Estimăm că undeva probabil săptămâna aceasta va ieși în transparență decizională”.

Situația actuală: date statistice

La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.000 de angajați non-UE, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări. Domenii precum producția, construcțiile, comerțul, HoReCa sau serviciile administrative se bazează masiv pe această forță de muncă.

Cele mai recente date IGI arată că între ianuarie și august 2025 au fost emise 71.921 de avize de angajare, ceea ce reprezintă aproape 72% din contingentul aprobat pentru acest an. Cele mai multe documente au fost pentru lucrători permanenți, restul fiind pentru detașați, înalt calificați, sezonieri, ICT sau au pair.

„Inspectoratul General pentru Imigrări continuă să sprijine angajatorii din România prin digitalizarea și eficientizarea procedurilor”, au transmis reprezentanții instituției.