Legea drepturilor de autor naste monstrii

ce prevede Directiva Europeana nr. 29/2001 in privinta drepturilor de autor. In Romania, Legea nr. 8/1996 prevedea o remuneratie compensatorie pentru copia privata de 5% din valoarea in vama a „aparatelor ce permit reproducerea operelor”. Au fost taxate, ca urmare, fotocopiatoarele.”Formularea acestei legi intr-un mod general si ambiguu, lipsa normelor metodologice de aplicare si, in mod special, lipsa unei delimitari clare a produselor ce intra sub incidenta legii, au generat divergente intre O

ce prevede Directiva Europeana nr. 29/2001 in privinta drepturilor de autor. In Romania, Legea nr. 8/1996 prevedea o remuneratie compensatorie pentru copia privata de 5% din valoarea in vama a „aparatelor ce permit reproducerea operelor”. Au fost taxate, ca urmare, fotocopiatoarele.”Formularea acestei legi intr-un mod general si ambiguu, lipsa normelor metodologice de aplicare si, in mod special, lipsa unei delimitari clare a produselor ce intra sub incidenta legii, au generat divergente intre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor si multi agenti economici importatori, printre care si Flamingo”, explica Eduard Samson, vicepresedinte Flamingo. „Astfel, ORDA a inclus in lista aparatelor ce permit copierea operelor unele aparate care nu sunt eligibile, fapt consemnat in mai multe randuri de experti tehnici autorizati. Cazul cel mai controversat, nesolutionat nici pana in prezent, este al scanerelor”, spune Samson Plecand de la aceste puncte de vedere diferite, alimentate de textul interpretabil al legii si in contextul favorabil al necesitatii alinierii la politica europeana privind acest subiect, la inceputul anului trecut au debutat demersurile de modificare a Legii nr. 8. Noul text de lege, 285/2004, exprima punctul de vedere comun al ORDA, al OGC-urilor si APDETIC, si al comisiilor parlamentare de Cultura si IT & C. Astfel, au fost stabilite atat marjele procentelor ce vor fi aplicate aparatelor si suporturilor aferente, cat si criteriile pe baza carora se vor stabili listele ce urmeaza a fi impozitate, pentru ca apoi lista finala si procentajul pentru fiecare categorie de produse sa fie stabilite in urma negocierilor. Procentele pot varia intre 0,5 si 1,5%. „Negocierile au decurs normal pentru o buna parte din categoriile de produse, ajungandu-se totusi la un blocaj in privinta unor aparate care functioneaza dependent de calculator (scanere, imprimante si multifunctionale), desi legea, de aceasta data, prevede clar si explicit cerinta „aparate de sine statatoare””, relateaza Eduard Samson. „Riscul aplicarii pe scara larga a taxei pentru copie privata este de a favoriza si incuraja canalele negre si gri intr-o industrie in care marjele comerciale sunt suficient de mici incat aceste procente suplimentare adaugate la pretul final sa decida orientarea catre aceste canale.”Aceeasi nemultumire si la Hewlett Packard, unde Irinel Ilie, Country Manager Imaging and Printing, spune: „Interesul HP este legat de piata multifunctionalelor, in crestere. Taxele mult prea mari si aplicate haotic descurajeaza cererea. Cei care platesc aceasta taxa sunt clientii finali. Intrucat domeniul IT este unul strategic pentru Romania, consider ca ar trebui incurajat, si nu taxat din greu. Acest lucru a fost inteles de legiuitori si reflectat in Legea drepturilor de autor. Problema este ca negocierile intre asociatiile profesionale si organismele colectoare treneaza.”Ca si cand aceste lucruri n-ar fi fost de ajuns, o alta problema grava este ca nu se stie cum si cui distribuie Copyro aceste sume colectate, societatea ramanand absolut opaca asupra subiectului. Nici la intrebarile noastre nu au dorit sa raspunda.Irinel Ilie rezuma foarte bine cele doua aspecte de luat in considerare – colectarea taxei si distribuirea catre autori: „La partea de colectare trebuie sa fie clar pe care produse se plateste taxa – si sa fie clar procentajul pe fiecare tip de produs – considerand gradul de utilizare a produsului respectiv pentru „copie privata”, sa se aplice echitabil prin mecanisme clare (vama de exemplu), si toti importatorii sa plateasca aceste taxe, o data ce ele sunt agreate si cunoscute. La partea de distribuire catre autori, trebuie sa existe transparenta asupra procesului si criteriilor de repartizare, autorii sa stie ca pot beneficia de astfel de sprijin si care sunt conditiile.”Mai mult decat atat, Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania, condusa de Ion Bogdan Lefter, din care fac parte Mircea Cartarescu si Horia Simionescu, nu are nici o idee despre distribuirea fondurilor: „Anii au trecut, insa in lumea literara nu se cunosc mai multe amanunte decat in 2001. Alaturi de principalele asociatii ale editorilor, Copyro a continuat sa receptioneze sume importante din fondul rezultat din impozitarea copiei private. Se stie doar ca au fost acordate in cateva randuri premii pentru literatura si stiinta. Se mai vorbeste despre utilizarea interesata a banilor, insa ne aflam in zona speculatiilor. Reintrarea in normalitate ar presupune cel putin doua lucruri esentiale. Intai, acceptarea ca beneficiare, de pe urma fondului constituit din impozitarea copiei private, si a altor asociatii scriitoricesti vizibile si reprezentative. In al doilea rand, transparenta deplina a cheltuirii banilor. In principiu, nu e greu: buna-credinta si bunele intentii ar fi de-ajuns.”.

O piata de milioane de euro
Numar de unitati Valoare (mil. euro)
Piata de copiatoare 2003    12.310    22,97

    Piata de multifunctionale 2003    26.741    21,71    

Piata de copiatoare si multifunctionale are o valoare estimata pentru anul acesta de 41 milioane euro. Chiar si 1% din aceasta valoare reprezinta o suma consistenta. La acestia se adauga taxa de 1% din valoarea pietei hartiei de copiator, 23 de milioane de euro in 2004, precum si alte incasari. Ion Bogdan Lefter, presedinte ASPRO, spune: „In contul anului 2000, Copyro rulase deja cateva miliarde de lei. Detalii si reproduceri de documente au aparut intr-un numar de atunci al revistei Observator cultural.” Adaugati la celelalte sume incasate anual de Copyro, banii sunt cheltuiti in cea mai totala „discretie”, ajungand nu se stie unde. Valentin Negoita, presedinte al APDETIC, considera ca „transparenta este sfidata.” Mai mult de atat, ORDA, care ar trebui sa fie un arbitru impartial, scrie scrisori de somatie pentru plata firmelor importatoare, pentru sume inca nestabilite clar prin negocieri.