Lansare editorială la Universitatea de Vest. „Encyclopaedia Bannatica”, o lucrare monumentală dedicată Banatului istoric

Universitatea de Vest din Timișoara găzduiește lansarea primului volum din „Encyclopaedia Bannatica. Valori ale Banatului”, un proiect editorial ambițios semnat de Adrian Bădescu. Lucrarea reunește 110 biografii ale unor personalități care au modelat istoria, cultura și spiritul unei regiuni definite de diversitate. Este primul pas dintr-o trilogie dedicată Banatului istoric, concepută ca un demers de recuperare a memoriei colective și de afirmare a unei identități regionale plurale.

110 personalități marcante ale Banatului istoric, născute între anii 1000-1867 în această regiune sau care au locuit și creat valoare aici, sunt „personajele” principale ale primului volum al „Encyclopaedia Bannatica. Valori ale Banatului”. Lansarea volumului scris de Adrian Bădescu și ilustrat de artistul vizual Sorin Bijan va avea loc în cadrul conferinței „Valori ale Banatului – trecut și viitor. Zece secole de istorie, inovație, spiritualitate și identitate culturală”, găzduită de Universitatea de Vest din Timișoara, cu începere de la ora 18. Evenimentul, organizat de Editura Universității de Vest și Fundația Medici’s, va fi moderat de scriitorul Robert Serban (scriitor) și Tania Stavilă-Țunaș, iar volumul va fi prezentat de istoricul Ioan Hațegan și scriitoarea Adriana Babeți.

Banatul, ca stare de spirit

Volumul I al „Encyclopaedia Bannatica. Valori ale Banatului – de la origini până la Imperiul Austriac”, semnat de Adrian Bădescu, este prima parte a unei trilogii enciclopedice dedicate Banatului istoric.

Lucrarea pune în lumină personalități care au trăit, creat sau au marcat prin destinul lor această regiune aflată la răscrucea Europei. Banatul este descris, în chiar paginile introductive, ca un spațiu cu identitate compozită, dar coerentă: un teritoriu în care români, germani, sârbi, unguri, evrei, croați, cehi și multe alte comunități „nu au trăit doar unii lângă alții, ci unii cu alții”. Aici, multiculturalismul nu este un concept teoretic, ci o realitate domestică – „borcanul de zacuscă împărțit între gospodine care nu pronunță ‘usturoi’ la fel”.

Enciclopedia se revendică de la această experiență unică. De aceea, autorul vorbește despre Banat nu doar ca despre o regiune istorică, ci ca despre „o stare de spirit, o lume între lumi, un loc în care granițele nu despart, ci leagă”.

Un demers riguros de sistematizare

Lucrarea este concepută ca un demers riguros de selecție și sistematizare. Adrian Bădescu pornește de la conceptul de notabilitate, definit prin seturi clare de criterii: contribuții politice, sociale, economice, culturale sau științifice, descoperiri revoluționare, opere majore, funcții de conducere, distincții și premii recunoscute la nivel național și internațional.

Fiecare personalitate este evaluată și prin prisma impactului – local, regional, euroregional, național sau internațional –, rezultând o adevărată „axiologie a Banatului”, o ierarhie implicită a celor care i-au marcat istoria. Enciclopedia devine astfel nu doar o colecție de biografii, ci și un top al spiritelor fondatoare ale Banatului, asumat ca atare de autor.

Lucrarea îmbină rigoarea cu un stil narativ fluid. Textele nu sunt simple liste de date, ci mini-eseuri biografice, care schițează portrete în câteva pagini, accentuând momentele de cotitură, opțiunile morale, contribuțiile și efectul lor asupra Banatului. Timpul devine „intrigă”, iar succesiunea personalităților construiește o poveste amplă, coerentă.

Stil și concept vizual

Un element de originalitate îl reprezintă codurile de culoare: personalitățile născute în Banat sunt marcate distinct față de cele care au venit din alte regiuni, dar și-au legat numele de acest teritoriu. De asemenea, culori diferite indică domeniul de activitate – militari, prelați, oameni de știință, artiști, politicieni, francmasoni, medici etc. Enciclopedia devine astfel nu doar o carte de citit, ci și o hartă vizuală a complexității bănățene. Peste toate se așază impresionanta contribuție a artistului Sorin Bijan, care realizează sute de portrete desenate cu o finețe ce recuperează din fotografii vechi, gravuri, descrieri sau doar câteva linii de arhivă adevărate chipuri, expresii, priviri. Istoricul Ioan Hațegan numește proiectul „monumental”, subliniind că cele trei volume vor concentra informații istorice și culturale de excepție, iar grafica este un element constitutiv al acestei monumentalități.

Enciclopedia este dublată de o serie de texte-argument care propun o anumită lectură a Banatului. Regiunea apare drept un „Pământ al Făgăduinței”, o „Mică Americă” europeană, trecută prin nenumărate valuri de colonizare, reforme și premiere tehnice și urbanistice. De la iluminatul electric public, la infrastructura hidrotehnică și la rețelele de transport, Banatul a funcționat ca „laborator al modernizării” în Imperiul Habsburgic și, ulterior, în România. Istoria sa este și o istorie a toleranței: în Banat au coexistat peste 20 de etnii, opt confesiuni religioase și peste 20 de limbi de exprimare, iar potențialul de conflict etnic sau religios a rămas, statistic, aproape de zero. Enciclopedia surprinde această realitate prin diversitatea biografiilor și prin tratarea lor „sine ira et studio”, fără ură și fără părtinire, cum observa Ioan Hațegan.

Două biografii în dialog cu istoria Banatului

Autorul, Adrian Bădescu, este medic, antreprenor, poet și activist civic, absolvent al UMF „Victor Babeș” Timișoara, cu formări multiple în management, sănătate și studii de securitate globală. A fondat și dezvoltat rețeaua medicală Medici’s, este Consul Onorific al Mexicului la Timișoara, fondator și președinte de onoare al North-American Economic Club și implicat activ în viața universitară și culturală locală. Născut și educat în Banat, autorul mărturisește o legătură afectivă profundă cu această regiune, pe care o consideră „o veritabilă Europă în miniatură”.

Adrian Bădescu nu ascunde faptul că lucrarea este, în mod deliberat, o versiune „beta”. Într-o epocă a surselor greu accesibile, a informațiilor contradictorii și a arhivelor încă neexplorate, Encyclopaedia Bannatica se asumă ca un proiect deschis, perfectibil, o platformă pentru viitoare ediții îmbogățite. Cititorul este invitat să contribuie, transformând enciclopedia într-un exercițiu comunitar de memorie și de responsabilitate culturală.

Sorin Bijan, artist vizual și membru al UAP, doctor în arte vizuale, a expus în numeroase expoziții personale și colective, fiind recompensat cu premii importante, între care Marele Premiu „Primus Inter Pares” și „Premiul de Excelență” al Municipiului Timișoara. El transformă Enciclopedia într-un album de artă, în care fiecare personalitate capătă chip, privire și prezență.

Lansarea volumului I al Encyclopaedia Bannatica este mai mult decât prezentarea unei cărți: este un gest de așezare a Banatului pe harta mare a Europei, prin oamenii săi. În paginile sale, voievozi, episcopi, generali, savanți, artiști, revoluționari, memorandiști și unioniști alcătuiesc un cor al istoriei, în care fiecare voce contează.