Lacatul pe conturi, o arma cu recul perfid

Dupa 15 ani de datorii neplatite, de afaceri ilegale, ale caror profituri s-au transformat, printre altele, in depozite bancare grase, de bani negri scosi din tara, fara ca nimeni sa ii intrebe de sanatate, 2005 a venit cu o noutate: blocarea conturilor. In teorie, este o operatiune destul de normala. In practica, s-a mai intamplat din cand in cand, dar niciodata la nivel inalt sau pe scara larga.
Totul a inceput in primavara, cand Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (

Dupa 15 ani de datorii neplatite, de afaceri ilegale, ale caror profituri s-au transformat, printre altele, in depozite bancare grase, de bani negri scosi din tara, fara ca nimeni sa ii intrebe de sanatate, 2005 a venit cu o noutate: blocarea conturilor. In teorie, este o operatiune destul de normala. In practica, s-a mai intamplat din cand in cand, dar niciodata la nivel inalt sau pe scara larga.
Totul a inceput in primavara, cand Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a decis blocarea conturilor a 3.275 de companii care aveau debite de 520 de milioane de lei noi catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Au urmat alte cateva mii de societati comerciale cu datorii catre stat sau catre diversi furnizori de utilitati publice. “Instituirea acestei masuri se dispune prin ordin al presedintelui institutiei, luandu-se in considerare mai multi factori, precum implicatiile asupra activitatii economice a debitorilor ori intervalul de timp in care se preconizeaza recuperarea sumelor datorate”, spun reprezentantii Directiei de Comunicare a AVAS.

A urmat Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Au ramas fara posibilitatea de a-si folosi banii din banci CFR SA, mai multe CET-uri, dar si numeroase cluburi de fotbal si, prin ricoseu, alte societati apartinand proprietarilor acestora.


A venit, dupa putin timp, vremea blocarii unor conturi externe ale unor persoane investigate de autoritatile romane. Doua milioane de dolari in conturile din Monaco ale lui Corneliu Iacubov sunt sub sechestru si acelasi lucru s-ar fi intamplat cu banii din bancile monegasce ale unor societati off-shore din Cipru in care asociati ar fi acelasi Iacubov, alaturi de Viorel Hrebenciuc si fratii Iancu.
Procurorul Robert Cazanciuc, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, explica o parte din mecanismul acestui tip de operatiuni. “In faza de urmarire penala, parchetul poate institui masuri asiguratorii, printre care si poprirea sumelor aflate in conturile invinuitului. Daca nu a inceput urmarirea penala, nu poate avea loc decat verificarea conturilor, care se face fara stirea titularului”, spune el. Procurorul general Ilie Botos a afirmat, in cadrul unei emisiuni televizate, ca astfel de verificari vor fi efectuate, in urmatoarea perioada, in ceea ce priveste conturile din tara si din strainatate ale unor persoane publice.


In cazul conturilor aflate in banci de peste hotare, procedurile sunt mai complicate, mai ales cand e vorba de poprire. “Cerem prin intermediul unei comisii rogatorii blocarea conturilor unui invinuit sau ale unei societati comerciale. Daca exista protocoale bilaterale intre Romania si acel stat, totul merge destul de repede. In caz contrar, se aplica conventiile internationale semnate de ambele parti”, spune Cazanciuc. In lipsa unor protocoale si conventii, legile statului gazda sunt cele care primeaza, asa ca cine vrea sa-si puna banii obtinuti ilegal la adapost ar trebui sa-si angajeze un consultant legal priceput.


Care sa-i spuna, de pilda, ca nu are sanse sa-si pastreze anonimatul si banii nici in spatele unei companii off-shore daca autoritatile au strans probe suficiente privind implicarea in activitati ilegale. Sau ca si alte institutii stau cu ochii pe conturile romanilor. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) verifica automat orice tranzactie bancara mai mare de 10.000 de euro, precum si orice alta tranzactie despre care a fost sesizat. “In conditiile existentei unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, ONPCSB poate dispune suspendarea operatiunii respective”, explica purtatorul de cuvant al institutiei, Nicolae Fuiorea. Daca din 1999 pana in iunie 2004 a fost suspendata o singura operatiune suspecta, in valoare de 30.000 de euro, schimbarea conducerii Oficiului a dus, printre altele, la suspendarea, pana la 31 octombrie 2005, a 105 operatiuni suspecte, in valoare de 18,766 milioane de euro.
Analistii privesc cu oarecare rezerva actiunile statului. “Mesajul transmis este totusi unul bun: nu scapa nimeni. Dar acest semnal trebuie dublat de profesionalism si rigoare in aplicarea legii, caci orice eroare poate face ca instanta sa admita contestatia debitorilor si, astfel, nu faci decat sa-i intaresti pe “baietii destepti”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).


Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata, crede ca trebuie gasita o metoda de a se pune ordine in ceea ce priveste debitele restante ori banii provenind din economia neagra. “Cu toate acestea, nu trebuie uitat ca o avalansa de masuri de genul acesta poate lasa loc la abuzuri care, in unele cazuri, ar putea sa coste mult”, spune el. O situatie ipotetica, dar totusi posibila, ar fi ca o firma careia i se blocheaza conturile si ajunge sa dea faliment din aceasta cauza sa castige in cele din urma procesul.


Pana la primul caz de acest gen, ar trebui sa ne asteptam la un val de operatiuni de blocare, rasunatoare fie prin numele titularilor conturilor, fie prin sumele poprite, fie prin numarul mare al celor afectati. In acelasi timp, insa, e foarte posibil ca cei care vor sa pacaleasca autoritatile sa gaseasca noi tertipuri si noi locuri, mai sigure, in care sa-si plaseze banii.

“Mesajul transmis este unul bun: nu scapa nimeni. Dar acest semnal trebuie dublat de profesionalism si rigoare in aplicarea legii.”

Florin Pogonaru,

presedintele AOAR

11 SEPTEMBRIE A BLOCAT SUTE DE CONTURI

• Solutia instituirii sechestrului asupra conturilor unor persoane sau firme suspectate de activitati ilegale exista de multa vreme, insa a luat amploare dupa atentatele din 11 septembrie. SUA au pus sub sechestru atunci sute de conturi continand sume de ordinul zecilor de milioane de dolari, in cadrul unor investigatii legate de finantarea actiunilor teroriste.


• In primele luni de dupa atentate, in EAU, Elvetia ori Hong Kong fusesera deja blocate in banci 15 milioane de dolari, sume suspectate a apartine unor organizatii teroriste.


• si Rusia a blocat, de curand, sub acelasi motiv, 109 conturi bancare.


• SUA a blocat, in aceasta toamna, conturile din aceasta tara ale Autoritatii Palestiniene, totalizand 1,3 miliarde de dolari, pentru a determina despagubirea rudelor unor victime cu cetatenie americana ale Hamas.