L

Trecerea la economia de piata a determinat o adevarata explozie a somajului i primii ani ai tranzitiei, rata somajului atingind nivelul record de 11,3% i martie 1994. Dupa aceea a urmat o perioada de stabilizare, apoi o tendinta consecventa de scadere pina i octombrie 1997, cind, ca urmare a disponibilizarilor, nivelul somajului a crescut la 11,5% la sfirsitul lui 1999.in perioada mai-iunie a.c., aproape 30.000 de someri au disparut de pe listele Comisiei Nationale pentru Statistica. Teoretic, a

Trecerea la economia de piata a determinat o adevarata explozie a somajului i primii ani ai tranzitiei, rata somajului atingind nivelul record de 11,3% i martie 1994. Dupa aceea a urmat o perioada de stabilizare, apoi o tendinta consecventa de scadere pina i octombrie 1997, cind, ca urmare a disponibilizarilor, nivelul somajului a crescut la 11,5% la sfirsitul lui 1999.
in perioada mai-iunie a.c., aproape 30.000 de someri au disparut de pe listele Comisiei Nationale pentru Statistica. Teoretic, aceasta cifra ar fi trebuit sa se regaseasca i cresterea numarului de salariati. Spre surprinderea oricui are curiozitatea sa confrunte statisticile, numarul salariatilor i acelasi interval a crescut cu doar 4.500. Ce spun reprezentantii Ministerului Muncii si Protectiei Sociale? Ca numarul salariatilor nu este dependent de cel al somerilor.
Cea mai semnificativa crestere, de la 534.000 la 546.000 de salariati, s-a iregistrat i domeniul comertului. Urmeaza hotelurile si restaurantele, sector i care figureaza 72.300 de salariati, fata de 68.300 i luna mai, si apoi industria alimentara, bauturi si tutun, prelucrarea lemnului, pielarie si icaltaminte. Mihai Rijnita, secretarul general al Federatiei Industriei Hoteliere din Rominia, este de parere ca numarul angajatilor din aceasta ramura va continua sa creasca, o data cu inaugurarea a doua hoteluri mari din Bucuresti – Holliday Inn si Marriott (care va angaja i jur de 400-500 de persoane) – dar si ca urmare a extinderii retelei de fast-food-uri. „Dupa estimarile noastre, cifra totala a angajatilor din hoteluri si restaurante se ridica la 400.000. Diferenta dintre aceasta cifra si cea furnizata de Comisia Nationala pentru Statistica se explica prin faptul ca exista multi oameni care lucreaza la negru (nu au carte de munca) sau la gri (au contract de colaborare si nu-si achita contributiile aferente)”, precizeaza dl Rijnita.
Muncile sezoniere – i agricultura, constructii – au acaparat o parte din forta de munca disponibila, ceea ce a condus i fiecare vara la scaderea nivelului somajului. „in plus, o data cu cresterea exporturilor s-a marit si numarul angajatilor din anumite sectoare, pentru ca exportul iseamna productie”, declara Dumitru Calinoiu, directorul Directiei programe pentru piata muncii din MMPS. Reprezentantii uneia dintre cele mai mari companii de recrutare si selectie confirma acest lucru: „Noi am avut cereri foarte mari pentru muncitori i industria textila, domeniu care i luna mai a furnizat 23% din exporturile rominesti. Fabricile de confectii sunt concentrate i Moldova, unde unele orase au o rata a somajului de 3%”.
La sfirsitul anului 2001 somajul va fi de 13%
in intervalul iunie-iulie a.c., rindurile somerilor s-au subtiat cu ica 39.000 de persoane. Numarul lor ar putea scadea, pentru ca la aceeasi data existau 26.000 de locuri de munca libere, dar nesolicitate. Care sunt cauzele ce au dus la scaderea ratei somajului? Una dintre ele este deschiderea tarilor din Occident pentru romini, o buna parte din muncitorii calificati (zugravi, timplari, dulgheri, matriteri, constructori), care alcatuiau grosul somerilor avind posibilitatea sa plece i Germania, Israel si Ungaria. Iar cererea i domeniu este i continua crestere. De la iceputul anului, 6.500 de persoane si-au gasit un loc de munca i strainatate. Alte cauze care au dus la scaderea somajului sunt icetarea sau suspendarea somerilor de la plata din diverse motive, precum si scoaterea din evidentele agentiilor locale de ocupare si formare profesionala. „Daca ei nu mai vin sa se iscrie la agentiile locale si sa solicite un loc de munca, pur si simplu nu mai sunt urmariti si dispar din evidente”, spune dna Steluta Mirea, de la Directia de programe pentru piata muncii din MMPS. Explicatia oferita de Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala este ca tendinta de scadere este determinata de fluxul miscarilor din luna iulie: au intrat i somaj 98.900 de persoane si au iesit 137.800 de persoane. Dintre acestia, numai 23% – adica 32.000 de persoane – s-au icadrat i munca, restul reprezentind icetari de plata, scoateri din evidenta, transfer i someri neindemnizati si i alocatii de sprijin. ANOFP joaca rolul unui intermediar, ii ofera somerului un potential loc de munca, dar nu contorizeaza numarul de persoane angajate. Sectoarele care au ighitit cei 32.000 de fosti someri sunt doar banuite: confectii, comert, industria alimentara, servicii. Multi dintre ei au acceptat, probabil, o slujba fara carte de munca sau numai cu contract de colaborare, fapt care explica de ce nu figureaza i statistici. Pe de alta parte, proiectul de lege privind ocuparea si formarea profesionala prevede scaderea perioadelor de acordare a ajutorului de somaj si a alocatiei de sprijin, fapt ce va determina scaderea numarului de someri.
Desi aparent tendinta este descrescatoare, conform prognozei realizate pe baza informatiilor primite de la celelalte ministere de catre Directia de programe pentru piata muncii din MMPS, viitorul nu este prea roz. La sfirsitul anului 2001, rata somajului va atinge 12,5-13%, din cauza concedierilor masive care urmeaza sa aiba loc i industria de aparare si i colosii industriali.
Reprezentantii agentiilor de recrutare sunt pesimisti. George Butunoiu, de la Business Intelligence Agency, sustine ca: „Din moment ce investitiile straine au atins o cota foarte joasa, iar companiile prezente pe piata nu se dezvolta, ci si-au redus activitatea la minimum, practic, somajul nu avea cum sa scada”. De asemenea, multi dintre fostii angajati ai firmelor straine nu s-au iregistrat ca someri, din doua motive: considera ajutorul de somaj prea mic si le este jena de acest statut. in cel mai fericit caz, acela al unei cresteri economice semnificative, rata somajului se va stabiliza. Este isa foarte posibil sa creasca din cauza disponibilizarilor viitoare.