Klaus Iohannis a semnat Declaraţia de la Haga – Întărind NATO pentru o nouă realitate de securitate

Vestea momentului pentru România. Președintele Klaus Iohannis a participat marți la reuniunea desfăşurată la Haga. În urma discuțiilor purtate cu toți oficialii prezenți, a fost adoptată o Declaraţie Comună. Ce prevede documentul?

În cursul zilei de marți, președintele Klaus Iohannis participat la Haga, la reuniunea desfăşurată în pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid. Cu această ocazie, șeful statului a vorbit despre urmările războiului din Ucraina, dar și despre ceea ce trebuie să facă Alianța în față agresiunilor venite din Rusia.

Totodată, la finalul reuniunii de la Haga a fost adoptată și o Declaraţie Comună. Menționăm faptul că la eveniment au participat premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei şi Portugaliei, precum şi de Secretarul General NATO, dar și președintele României.

Klaus Iohannis a declarat că viitorul Concept Strategic al NATO trebuie „să reflecte, cât mai adecvat şi realist, noua situaţie de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca principală ameninţare la adresa NATO, să acorde prioritate apărării colective şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor”.

Cum va arăta viitorul Concept Strategic al NATO

„Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile de securitate generate de războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, continuarea asistenţei multidimensionale pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid cu accent pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianţei, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO şi perspectivele aderării la Alianţă a Suediei şi a Finlandei”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Având în vedere temerile generate de agresiunea rusă, șeful statului susține că este nevoie de o prezență consolidată și eficientă pe Flancul Estic, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră, care este și cea mai expusă regiune ca urmare a acţiunilor agresive ale Rusiei.

În același timp, preşedintele României a mai subliniat și faptul că apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO.

Klaus Iohannis, despre aderarea Finlandei și a Suediei la NATO

În ceea ce privește aderarea unor noi țări la NATO, Klaus Iohannis susține politica alianței a „Uşilor Deschise. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, odată ce se va concreta, va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic.

În ceea ce privește Declarația Comună care a fost adoptată în urma reuniunii de la Haga, aceasta este intitulată ”Întărind NATO pentru o nouă realitate de securitate”.

În document se vorbește despre războiul ”brutal, ilegal și nejustificat” declanșat de Rusia, dar și despre măsurile luate de NATO până acum. Totodată, în document se vorbește și despre aderarea Finlandei și a Suediei la NATO având în vedere contextul actual.

Ce prevede declarația de la Haga

„Declaraţia de la Haga – Întărind NATO pentru o nouă realitate de securitate

1. Astăzi, 14 iunie 2022, Şefii de Stat şi de Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei şi României ne-am reunit la Haga pentru pregătirea apropiatului Summit NATO de la Madrid.

2. Războiul brutal, ilegal, neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi a schimbat fundamental securitatea euroatlantică. Astăzi, ne reafirmăm întreaga solidaritate cu Ucraina. Suntem uniţi în acordarea unui sprijin ferm şi de durată Ucrainei, care continuă să îşi exercite dreptul la legitimă apărare, când securitatea Europei şi a lumii libere se află în joc. Adresăm un apel Preşedintelui Putin să oprească imediat acest război de agresiune lipsit de sens şi să-şi retragă toate forţele militare din Ucraina. Reiterăm poziţia principială de sprijin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

3. Ca răspuns la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, NATO şi Aliaţii au adoptat măsurile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea teritoriului aliat. NATO va continua să promoveze pacea, securitatea şi stabilitatea în întreaga regiune euroatlantică, cu o abordare cuprinzătoare de tip 360 de grade. La acest moment critic pentru securitatea noastră şi pentru pacea şi stabilitatea internaţionale, vom continua să întărim NATO ca fundament al apărării noastre colective şi ca forum esenţial pentru consultări transatlantice de securitate şi decizii între Aliaţi.

4. Noi, Şefii de Stat şi Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei şi României suntem de acord ca la Summitul NATO de la Madrid să luăm decizii privind o nouă linie de referinţă a posturii NATO, adaptată unei realităţi strategice mai imprevizibile şi mai periculoase, pentru a descuraja, apăra, contesta şi nega succesul oricărui agresor în îndeplinirea obiectivelor sale. În lumina celei mai grave ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii, vom consolida în mod semnificativ postura noastră de descurajare şi apărare pe termen lung. Vom contribui la dezvoltarea întregii game de forţe disponibile şi capabilităţi, necesare menţinerii unei posturi de descurajare şi apărare a NATO robuste, credibile şi sustenabile pe termen lung. Vom continua să adoptăm toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra securitatea populaţiilor noastre şi a fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Măsurile noastre vor fi proporţionale cu ameninţarea şi cu mediul de securitate în schimbare.

5. La Summitul NATO de la Madrid, Aliaţii vor aproba un nou Concept Strategic al NATO, care va ghida Alianţa în anii care vor urma şi care va asigura că aceasta va rămâne pregătită şi echipată corespunzător pentru viitor. Susţinem acest demers important. Ţările europene trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea Europei. Vom menţine, de asemenea, coerenţa cu eforturile de securitate şi apărare în curs la nivelul Uniunii Europene, care rămâne un partener unic şi esenţial al NATO.

6. Confruntaţi cu o nouă realitate în planul securităţii, considerăm că este necesară o creştere a resurselor pentru a întări NATO şi pentru a ne consolida capacitatea de a răspunde oricărei ameninţări la adresa securităţii noastre colective. De aceea, la Madrid, Aliaţii trebuie să reafirme Angajamentul de Investiţii pentru Apărare ce vizează cheltuirea a 2 % din PIB pentru apărare şi să agreeze o abordare ambiţioasă care să consolideze Alianţa pentru viitor prin creşterea considerabilă a finanţării comune a NATO, în conformitate cu deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles din 2021.

7. Finlanda şi Suedia au decis să solicite apartenenţa la NATO şi şi-au depus cererile de aderare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod radical situaţia de securitate atât pentru Finlanda, cât şi pentru Suedia, la fel ca şi pentru NATO. Salutăm cu toată deschiderea şi sprijinim cererile de aderare ale celor două state. Finlanda şi Suedia sunt cei mai apropiaţi parteneri ai NATO, care împărtăşesc principiile şi valorile noastre. Ambele ţări beneficiază de ani de experienţă în pregătirea, formarea şi operarea alături de NATO şi Aliaţii săi. Împreună vom întări Alianţa”, se arată în document.