„Din perspectivă juridică, adoptarea euro este ceva ce s-a realizat, pentru că, exceptând Anglia şi Danemarca, România nu are opţiunea de opt-out (opţiunea de te opune – n. r.) din uniunea economică şi monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, şi nu dacă, pentru că noi nu avem opţiunea opt-out”, a spus Mugur Isărescu.
Acesta a subliniat că gestionarea procesului de adoptare a euro este lăsată la discreţia statelor, în ciuda angajamentului de jure de a adopta această monedă.
Potrivit lui Isărescu, România îndeplineşte criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie şi de convergenţă reală.
De asemenea, guvernatorul a precizat că statele care au adoptat euro – Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia – sunt ţări mici, au o situaţie geopolitică diferită de a României şi un nivel de convergenţă reală diferit. Ţările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce priveşte adoptarea euro, iar situaţia lor este diferită. Niciuna dintre aceste ţări nu a anunţat o dată pentru adoptarea euro, a adăugat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a atras atenţia asupra faptului că o zonă cu o monedă unică nu este un loc pentru economii cu probleme de competitivitate şi că este nevoie de reforme structurale finalizate pentru a avea succes.
AGERPRES
