Iată cele mai importante declaraţii ale guvernatorului:

    * ”Inflaţia în trimestrul al patrulea a evoluat conform aşteptărilor. Ieşirea din grafic a inflaţiei s-a datorat majorării TVA.  Majorările de preţuri ca urmare a creşterii TVA nu s-au manifestat imediat.”
    * ”Inflaţia anuală din ianuarie va scădea sub 7% şi vor urma câteva luni de stagnare şi apoi o reducere mult mai importantă în trimestrul al III-lea, cu intrarea inflaţiei în intervalul de variaţie şi menţinerea în acest interval pe tot parcursul anului 2012.”
    * ”În trimestrul al patrulea am avut efecte de runda I, în special în preţurile energetice. Am mai sesizat o creştere destul de alertă la preţurile alimentare şi la carburanţi.”
    * ”Noi previzonăm o reluare a dezinflaţiei începând cu trimestrul I al acestui an.”
    * ”O contribuţie pozitivă la procesul de dezinflaţie o are faptul că nu se mai întrevăd majorări de accize la podusele din tutun.”
    * ”Persistenţa deficitului de cerere a contribuit la dezinflaţie.”
    * ”Estimăm o creştere moderată a preţului petrolului şi o stabilizare a situaţiei în zona euro’.’
    * ”Am prognozat că sunt Sunt modificări în ceea ce priveşte preţul volatil al alimentelor faţă de raportul din august 2010. Am luat în considerare sensibilitatea preţurilor la alimente la evoluţia preţurilor externe. Stocurile la floarea soarelui şi la grâu, unde sunt cele mai mari discuţii privind creşterea chiar explozivă a preţurilor, sunt în media ultimelor 10 ani.”
    * ”Sondajele în rândul tuturor producătorilor de alimente, nu a celor care îşi expun punctul de vedere la televizor, arată că aşteptările lor sunt mai degrabă de scădere a preţurilor decât de creştere. Nu validăm sub nicio formă această atmosferă de creştere rapidă a preţurilor la alimente.”
    * ”Preţurile internaţionale la alimente vor creşte foarte mult (…) Credem că efectele (asupra pieţei româneşti) vor fi limitate.”
    * ”Dinamica preţului petrolului va rămâne o sursă de presiune inflaţionistă. Influenţa evenimentelor din Africa şi Orientul Mijlociu vor rămâne în ţinta noastră.”
    * ”Majorarea salariilor ar conduce la creşterea preţurilor şi a inflaţiei. Presiunile de pe piaţa muncii asupra ţintei de inflaţie sunt limitate.”
    * ”Criza datoriilor suverane din zona euro şi inflaţia ridicată în zona euro, preţul petrolului şi al alimentelor pe pieţele internaţionale, cursul euro-dolar pot să ducă în sus inflaţia.”
    * ”Există riscul ca măsurile fiscale să se aplice cu întârziere, cu un mesaj public confuz.”
    * ”Dobânzile la creditele în lei au coborât la nivelul de dinaintea crizei. Este de dorit ca reluarea creditării să se facă în lei, mai ales pentru debitorii care au veniturile în lei.Scăderea dobânzilor e mai vizibilă la depozitele pentru companii decât pentru populaţie.”
    * ”Menţinerea dobânzii de politică monetară este o măsură activă a BNR. În locul ”Banca Naţională a menţinut rata de dobândă”, putem citi ”Banca Naţională nu a majorat dobânda de politică monetară, în ciuda creşterii inflaţiei.”
    * ”În ciuda aproape a dublării a inflaţiei, în cea de-a doua parte a anului ca urmare a majorării TVA, BNR a reuşit să menţină anticipaţiile în ţintă.”
    * ”În 20 de ani, probabil că am învăţat că o creştere economică urmată de o creştere a inflaţiei nu este sustenabilă.”
    * ”Referitor la întâlnirile cu FMI, s-au convenit termenii acordurilor preventive. Acestea urmează să fie aprobate de forurile Uniunii Europene şi a instituţiilor financiare internaciare. Ele pornesc de la politicile guvernului României şi ale Băncii Naţionale, politici validate de UE şi FMI. S-au tras de la FMI 9,5 miliarde de euro de către BNR şi Ministerul Finanţelor publice. 2,4 miliarde de euro au mers la Ministerul Finanţelor.  Ultima tranşă nu a mai fost trasă pentru că se consideră că rezervele sunt la un nivel acceptabil. De la Uniunea Europeană toţi banii au fost traşi de Ministerul Finanţelor. Ultima tranşă din împrumutul de la Comisia Europeană e de 1,35 de miliarde de euro şi va intra în România la sfârşitul lui martie-începutul lui aprilie.”
    * ”Dacă considerăm octombrie 2008 şi evoluţia preţului la aur, rezervele au crescut semnificativ.”
    * ”Schimburile comerciale ale României vor creşte cu peste 10%. Sunt motorul de creştere a economiei.”
    * ”Acordurile cu FMI şi CE sunt de tip preventiv, cele cu Banca Mondială sunt de fapt o continuare a programelor de restructurare. În total, este vorba de 5 miliarde de euro (prin acordurile preventive, n.r.) şi 400 de milioane de euro de la Banca Mondială. De la FMI vor fi 3.6 miliarde de euro, reprezentând 300% din cota României la FMI. De la Uniunea Europeană vor fi 1,4 miliarde de euro”.
    * ”Menţinem cursul de schimb. Avem suficiente reguli pentru a limita abuzurile şi milcările discreţionare. Avem rezerve suficiente pentru a asigura stabilitatea financiară a ţării şi a creşte încrederea investitorilor străini şi internaţionali.”
    * ”Vom avea în continuare deficite, pentru că nivelul investiţiilor se va menţine sub necesar.”
    * ”Vom adopta măsurile necesare pentru capitalizarea sectorului bancar. Vom înbunătăţi accesul băncilor comerciale la lichiditate, inclusiv prin refinanţare. Este şi acesta o invitaţie adresată băncilor să reia în condiţii de prudenţialitate, creditarea, atât către firme, cât şi către populaţie”
    * ”Momentul acut al crizei a fost depăşit, băncile şi-au făcut datoria.”
    * ”Din 2012 introducem standardele de raportare financiară internaţionale. Băncile din România vor putea fi comparate cu cele din străinătate.”
    * ”Dacă inflaţia se inflamează, vom acţiona pe cale de consecinţă.”
    * ”Menţinerea arieratelor apare pe timp de criză.”
    * ”Deciziile privind CEC-ul le ia acţionarul majoritar, respectiv statul român. CEC-ul a reînceput să câştige cotă de piaţă şi are nevoie de o creştere de capital. Tot acţionarul majoritar va hotărî cum se va face aceasta. Vânzarea unei cote de 10% la bursă este o variantă plauzibilă.”
    * ”Am văzut majorări de preţuri şi atunci când cursul s-a mişcat în defavoarea creşterii preţului. Chiar şi în luna ianuarie, când leul s-a întărit în raport cu dolarul cu aproximativ 10%, am văzut creşteri ale preţului, probabil ca urmare a majorării cotaţiilor la ţiţei. Utilizarea argumentului cursului de schimb în pentru sumpirea carburanţilor a fost în mod evident tendenţioasă şi chiar caraghioasă. Companiile au rămas cu argumentaţia şi atunci când cursul a mers în sensul scăderii preţurilor”.
    * ”Am devenit celebru cu ţigările. Am încercat un an de zile să explic cum de în România, o ţară care nu este bogată, ponderea ţigărilor a fost mai mare în rata de inflaţie decât pâine. Au fost întrebări de ce Banca Naţională a ratat pentru a patra oară rata de inflaţie. Am spus deja: din cauza majorării TVA.”
    * ”Legat de cei care anunţă creşterea preţurilor: nu vine nimeni să le spună că au zis acelaşi lucru şi acum doi ani, şi acum cinci ani. Ei sunt în continuare alimentaţi.”
    * ”Excesul de lichiditate este concentrat la nivelul a patru-cinci bănci. Dacă aceste bănci reuşeau să îşi plaseze lichiditatea la alte bănci, dobânzile nu coborau atât de mult.”
    * ”Lipsa de încredere nu s-a manifestat prin deteriorarea cursului de schimb.”
    * ”Mesajul băncilor a fost că Banca Naţională nu facilitează lichiditatea. Or, facilitatea de lombart este automată, astfel că tot ce aveau de făcut era să bată la uşa Băncii Naţionale. Dar banii se dau şi pe proceduri, nu numai pe declaraţii. Este curios că discuţia despre lipsa de lichiditate a pornit o dată de la o bancă ce avea exces de lichiditate în mod frecvent.”
    * ”Am furnizat lichiditate băncilor şi în regim special, aşa cum prevede legea noastră.”
    * ”Cursul de schimb nu este ţinut de BNR, este cursul pieţei. În ianuarie nu am intervenit deloc pe piaţa valutară. Cursul e stabil.”
    * ”Este bine să continuăm acordul de la Viena. Va da credibilitate”.
    * ”Acordul de la Viena este necesar pentru că economia şi piaţa din România nu sunt foarte mari şi pot fi afectate nu de ieşiri foarte mari de capitaluri, ci de întreruperi de intrări de capital. Douî-trei întreruperi de acest fel pot crea o cvasicriză. Cine se uită la cifrele din 2008, va vedea că atunci au fost cifre mici.”
Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 7,96% în luna decembrie 2010, în linie cu prognozele băncii centrale, însă mult peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei de inflaţie.

Ţinta de inflaţie pentru anul trecut a fost de 3,5% plus/minus un punct procentual.

"Creşterea ratei anuale a inflaţiei în anul 2010 (de la 4,74% în decembrie 2009) a fost în principal consecinţa majorării cotei standard a TVA, alături de care au contribuit şi influenţele adverse ale evoluţiei preţurilor produselor alimentare şi combustibililor pe plan internaţional", au explicat reprezentanţii BNR în comunicatul publicat în urma şedinţei Consiliului de Administraţie.

Dezinflaţie din 2011

Potrivit prognozelor actuale ale BNR, există perspectiva reluării dezinflaţiei la începutul anului 2011.

În acest context, BNR îi revine rolul "ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste, pentru a contracara riscul manifestării efectelor de runda a doua ale şocurilor inflaţioniste ale ofertei".

Cu toate acestea, BNR trebuie să menţină o politică monetară prudentă, din cauza riscurilor factorilor care nu pot fi influenţaţi de banca centrală.

Este vorba despre ajustările preţurilor administrate, consecvenţa continuării consolidării fiscale şi a reformelor structurale, evoluţia viitoare a preţurilor externe ale materiilor prime şi ale produselor agroalimentare, precum şi a mediului economic internaţional.

Raportul trimestrial asupra inflaţiei evaluează contextul macroeconomic recent, analizează perspectivele inflaţiei şi identifică principalele provocări şi constrângeri cu care se va confrunta politica monetară în perioada următoare.

Te-ar putea interesa și: