‘Avem un număr semnificativ de credite neperformante. Nu este în afara tendinţelor mondiale, dar este un aspect ce nu poate fi neglijat de către Banca Naţională. Cele mai multe arată întârzieri de 90 de zile, dar şi de 60 de zile. Vorbim despre debitori aflaţi în serioase dificultăţi de plată’, a afirmat Isărescu.

Oficialul BNR a atras atenţia asupra faptului că o nerestructurare a acestor credite poate avea consecinţe grave la nivel macro-economic.

‘Nerestructurarea acestor credite neperfomante poate duce la nerecuperarea activelor, iar la nivel macroenomic să aibă mari consecinţe negative micro-economice. Perspectiva reorganizării pe cale naturală a fost o speranţă uneori fructificată, dar îngreunată de gradul mare de neîncredere şi de climatul pe care îl avem în discursul public, pe un fond psiho-social specific’, a precizat Guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a subliniat că România are probleme şi din punct de vedere al capitalizării la nivelul economiei reale, pe fondul unui grad ridicat de prudenţă din partea băncilor.

‘(…) avem şi un grad scăzut de capitalizare a economiei reale şi un grad de prudenţă ridicată din partea băncilor în privinţa creditării. În acest context, asigurarea finanţării activităţii, împreună cu controlul costurilor, poate însemna relansarea economică aşteptată’, a punctat Isărescu.

Săptămâna trecută, Guvernatorul BNR a anunţat că ponderea creditelor neperformante generate de către Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) a crescut de la 1% la 10% în ultimii doi ani, faţă de 2,5%, în cazul firmelor mari.

Citând din Raportul BNR de stabilitate financiară, Mugur Isărescu a menţionat că ‘băncile au perceput IMM-urile ca fiind un risc mai mare decât cel mediu pe economie şi mult mai mare decât în cazul întreprinderilor mari’.

Banca Naţională a României (BNR) a organizat, marţi, un colocviu dedicat mediului de afaceri din România.

Evenimentul face parte din seria ,,Colocviile juridice ale Băncii Naţionale a României’, iar tema dezbaterii a fost ‘Deţinerea temporară de acţiuni/părţi sociale de către o instituţie de credit ca formă de restructurare a unui agent economic’.