Mulţimea s-a strâns în faţa sediului băncii centrale din Teheran. Demonstranţii au scandat lozinci antiguvernamentale, au cerut să vină la ei preşedintele. În cartierul Ferdossi, demonstranţii au incendiat coşurile de gunoi, au aruncat cu pietre în direcţia poliţiei, iar aceasta a răspuns cu gaze lacrimogene. În bazarul central au fost închise toate magazinele. "Am închis, pentru că nu ştim ce se va întâmpla mai departe cu dolarul", a spus unul din comercianţi.
În decurs de o săptămână, moneda iraniană a pierdut o treime din valoare. Economiştii consideră că acesta este efectul sancţiunilor impuse Iranului de SUA şi UE, pentru că guvernul acestei ţări nu vrea să renunţe la dezvoltarea programului nuclear. Teheranul afirmă că are intenţii paşnice, dar Occidentul este convins că scopul este construirea armei nucleare.
Deşi nu toţi clienţii s-au alăturat sancţiunilor, Teheranul găseşte tot mai greu desfacere pentru principala sa materie primă de export. O problemă uriaşă o constituie chestiunea sosirii lichidităţilor, de când băncile iraniene au fost în cadrul sancţiunilor excluse din sistemul mondial.
În ultimul timp s-a adăugat problema inflaţiei. De câteva săptămâni deja, guvernul a încetat să publice date despre inflaţie, dar valoarea monedei interne vorbeşte de la sine. În iulie 2010, când preşedintele Barack Obama a semnat legea privind sancţiunile, în Iran cursul la negru al dolarului era apropiat de cel oficial (12,2 mii riali). La începutul săptămânii trecute, dolarul a costat 22 mii riali, iar marţi – 37,5 mii.
Iranienii, ca şi polonezii pe timpul Republicii Populare, ţin grosul economiilor lor în valute străine şi metale preţioase. Când văd că economia nu merge bine, tendinţa de a economisi în dolari creşte – iar aceasta contribuie la creşterea în continuare a cursului dolarului. Acum câteva zile, 10 mii de muncitori iranieni au semnat o petiţie către ministrul muncii, cu cererea de a opri scăderea puterii de cumpărare a salariilor lor.
Poliţia luptă cu cei care strică piaţa. Şeful poliţiei, Ahmadi Moghadam, a informat despre crearea unui grup, a cărui sarcină este să prevină scăderea valorii monedei naţionale şi "lupta cu cei care strică piaţa". Şi ministrul economieii şi al finanţelor, Sejed Shamseddin Hosseini, a anunţat că va lovi în speculanţi şi va elimina schimbul liber valutar. Miercuri, poliţiştii au început arestarea traficanţilor ilegali de valută.
În scopul stabilizării rialului, guvernul a deschis un centru de schimb valutar, pentru a facilita cupărarea de dolari de către importatorii bunurilor de bază. Săptămâna trecută, centrul a furnizat doar 181 milioane dolari – mult mai puţin în raport cucererea.
Preşedintele Mahmud Ahmadinejad a declarat marţi că banca centrală iraniană asigură suficient de multă valută forte, pentru a finanţa importul. "Acesta este un război psihologic. Sancţiunile îi lovesc pe oameni. Occidentul minte când spune că ele sunt o formă de presiune asupra guvernului" – a subliniat preşedintele.
Steve H. Hanke, profesor de economie şi membru al institutului conservator Cato din Washington obsercă că scăderea rialului este un semn clar că sancţiunile impuse Iranului au efect, în sensul că împing în sărăcie poporul iranian. "Pe de altă parte, sancţiunile se vor dovedi probabil un eşec, pentru că nu îi obligă pe mollahi să se subordoneze." – scrie Hanke.
Pe fondul dificultăţilor economice ale Iranului are loc lupta pentru influenţă în sânul regimului de la Teheran între susţinătorii preşedintelui Ahmadinejad şi liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Circulă speculaţii că demonstraţiile de miercuri au fost organizate de comercianţii conservatori în scopul pregătirii înlăturării lui Ahmadinejad de la putere înainte de încheierea mandatului său.
SURSA: RADOR