Eforturile anticorupţie din ultimii ani au paralizat departamentele de urbanism din cadrul marilor primării. Teama de închisoare a condus la un blocaj în emiterea autorizaţiilor de construire. În aceste condiţii, terenurile care au deja măcar un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) sau Plan Urbanistic Zonal (PUZ) încep să fie tot mai căutate.

„Noi, de la ultimele trei proiecte încoace, nu mai cumpărăm terenuri fără PUD sau PUZ, pentru că obţinerea lor poate dura ani de zile fără să ştii de ce. În Bucureşti, după achiziţia terenului cu PUD sau PUZ, intervalul de aşteptare pentru emiterea autorizaţiei este de până la un an“, a declarat Florin Furdui, country manager al Portland Trust, unul dintre cei mai vechi dezvoltatori de clădiri de birouri din România.

El oferă ca exemplu primăria Timişoarei, care a hotărât ca în cazul investiţiilor ce depăşesc pragul de un milion de euro, pentru care dezvoltatorul are toate actele în regulă, să emită autorizaţia de construire în maxim şapte zile.

„E un vis plăcut să se întâmple orice în România în şapte zile. În Bucureşti, acum că sunt integral PSD, sper să nu mai existe râca asta permanentă între primarii de Sector şi cel al Capitalei. Funcţionarii sunt prost plătiţi, prost motivaţi, prost măsuraţi şi rezultatul nu poate fi decât prost“, consideră Furdui.

Schimbări legislative

Avocatul Daniel Moreanu atrage atenţia dezvoltatorilor imobiliari că, din 24 decembrie 2016, primăriile au obligaţia să notifice în zece zile solicitanţii autorizaţiilor de construire dacă dosarul depus este complet.

„În teorie, aceste modificări legislative ar trebui să reducă timpul de aşteptare până la acordarea actului. Până acum nu exista un asemenea termen. În plus, în 15 zile autorizaţia de construire trebuie să fie emisă în regim de urgenţă. Recomandarea mea este de atenţiona autorităţilor publice despre existenţa acestor termene“, spune avocatul.

La rândul lor, investitorii spun că nu vor să forţeze prea tare mâna primăriilor, pentru că mai au nevoie de autorizaţii pentru proiecte viitoare.

CITIŢI ŞI Blocajul autorizaţiilor aduce pierderi de milioane euro pentru cel mai mare investitor imobiliar

 

Pe lângă problema autorizării, dezvoltatorii spun că întâmpină probleme şi cu privire la cadastru şi drumuri de acces.

„Sesizăm greutatea cu care autorităţile locale sau judeţene se implică în a susţine proiecte de infrastructură locală. Această situaţie se întâmplă mai ales la terenurile izolate. Noi suntem în situaţia aceasta în două dintre proiectele noastre. Sper să le rezolvăm, dar se consumă enorm de mult timp şi resurse“, menţionează Sorin Ioan Blaga, general manager al Liebrecht&Wood România.

Compania deţine două terenuri de câte 60 ha, respectiv 160 ha, de-a lungul autostrăzii A2, în localitatea Cernica. Pe lotul mai mic, investitorii vor să construiască un parc de retail, iar pe cel mai mare un proiect rezidenţial. Ambele proiecte vor fi legate de autostradă prin drumuri de acces construite din banii dezvoltatorului. În 2015, Liebrecht&Wood a investit 5 mil. euro într-un drum de acces de 4 km pe care l-a donat autorităţilor române.

Sperietoare pentru străini

Maria Florea, Head of Office Agency în cadrul JLL România, spune că sunt clădiri funcţionale şi companii care închiriază spaţii în ele care întâmpină probleme mari în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare. Această situaţie îngreunează instalarea lor şi pot opri proiecte care creează locuri de muncă pentru mii de oameni.

„Pot descuraja alţi investitori să vină în România. Multe dintre aceste companii, în general de IT, au reguli interne de securitate mult mai drastice decât legile noastre şi au obligaţia să le aplice în toate birurile lor din lume. În România, însă, nu îşi obţin autorizaţiile de funcţionare din cauza unor blocaje inexplicabile în sistemul administrativ“, arată Maria Florea.

Te-ar putea interesa și: