Investitorii la SIF-uri intra in vizorul Politiei

Conform proiectului, pragul de detinere pentru actiuni la o astfel de societate creste la maximum 1%, dar limiteaza dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 0,1% din totalul actiunilor emise de SIF. Astfel, un actionar ce detine mai mult de 0,1% din actiunile emise de un SIF are dreptul la un vot pentru fiecare 100 de actiuni detinute pana la 0,5% si la un vot pentru fiecare 1.000 de actiuni detinute intre 0,5% si 1%. Operatorii pietei de capital suspecteaza aceasta masura, impusa pri

Conform proiectului, pragul de detinere pentru actiuni la o astfel de societate creste la maximum 1%, dar limiteaza dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 0,1% din totalul actiunilor emise de SIF. Astfel, un actionar ce detine mai mult de 0,1% din actiunile emise de un SIF are dreptul la un vot pentru fiecare 100 de actiuni detinute pana la 0,5% si la un vot pentru fiecare 1.000 de actiuni detinute intre 0,5% si 1%. Operatorii pietei de capital suspecteaza aceasta masura, impusa printr-o lege, de neconstitutionalitate. Ionel Begthes, avocat in baroul Bucuresti, sustine insa ca „in anumite conditii, statul poate impune restrictii in ceea ce priveste manifestarea dreptului de proprietate”.
Un punct sensibil al legii, din punctul de vedere al investitorilor, pare sa fie constituirea Comisiei de supraveghere pentru respectarea conditiilor de detinere actiuni la SIF-uri. Aceasta comisie, care are rolul de a supraveghea ca actionarii la SIF sa nu actioneze ca persoane implicate, interpuse, afiliate sau care actioneaza in mod concertat, va avea in componenta persoane din Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice si Camera de Comert si Industrie. Surse din piata de capital sustin ca prin crearea acestei Comisii, guvernul va reusi sa se implice in supravegherea unor companii private. Investitorii in actiuni SIF au interpretat prezenta reprezentantilor Ministerului de Interne in comisie ca pe o amenintare la adresa libertatii de a achizitiona valori mobiliare si de a dispune de dreptul de vot dupa propriile interese.
Cel mai fierbinte punct al acestui proiect de lege pare sa fie cel al comisionului. Dupa modul in care a fost formulat articolul 23, aliniatul 2 din proiect, SIF-urile ar trebui sa achite lunar catre CNVM o valoare egala cu 0,1% din valoarea activului net. Estimativ, CNVM ar trebui sa incaseze de la cele cinci SIF-uri aproximativ 20 de miliarde lei lunar, valoare la care se adauga si un procent similar din activul net al fondurilor mutuale. „Am plecat de la prezumtia de nevinovatie si am crezut ca este o greseala de dactilografiere, dar dupa cum suna textul redactat, el lasa impresia ca este vorba de rea credinta”, sustine Dragos Simion, presedinte al Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). „Este scandalos, CNVM arata in acest fel dispretul fata de investitori. O cota anuala de 0,1%, asa cum a fost pana acum, era suficienta. Nu inteleg cum este posibil ca o astfel de institutie sa ceara societatii mai mult de un procent pe an!”, afirma Petre Szel, vicepresedinte la Muntenia Invest, societate care administreaza SIF Muntenia.
Operatorii pietei de capital si investitorii de portofoliu care detin pachete de actiuni SIF doar pentru mici speculatii au propriile opinii cu privire la modul in care proiectul de lege a iesit in aceasta forma. Mai multi investitori au afirmat ca procentul de 0,1% lunar reprezinta pretul negociat intre anumiti presedinti de SIF-uri si CNVM, astfel incat Comisia de Supraveghere sa-si faca datoria si sa le asigure mentinerea actualelor pozitii in SIF-uri. Nici CNVM si nici presedintii SIF-urilor nu au confirmat insa ca ar fi avut loc o astfel de negociere.