Intră banii direct pe cardurile românilor. A doua tranșă din subvenții, din 2 decembrie

APIA Bistrița Năsăud a început să plătească în avans subvențiile pentru 25.892 de fermieri din județ pentru a le asigura banii rapid, acoperind peste 178.000 de hectare de teren.

APIA Bistriţa-Năsăud a plătit peste 20 de milioane de euro avans fermierilor

APIA Bistriţa Năsăud a început să plătească în avans subvenţiile pentru fermieri. Peste 20 de milioane de euro au fost deja autorizaţi pentru plata în avans. Între 16 octombrie și 27 noiembrie, APIA a aprobat plata avansului pentru 25.892 de cereri, în valoare de 20.546.571 euro.

În 2025, în judeţ s-au depus 26.953 de cereri de plată, pentru peste 178.000 de hectare de teren.

APIA: A doua tranșă din subvenții, din 2 decembrie

APIA a finalizat plățile în avans pentru subvențiile din 2025. Anunțul a venit joi, 27 decembrie, cu o zi înainte de termenul limită pentru autorizarea cererilor. Oficial, perioada de avans a fost între 16 octombrie și 30 noiembrie.

Au fost autorizate aproape 957 milioane de euro (aproximativ 4,86 miliarde lei) pentru 652.505 fermieri. APIA a transmis că toți cei autorizați vor primi banii până la sfârșitul lunii noiembrie. Cei care nu au primit încă sumele nu au fost autorizați la plată.

Directorul APIA, Gabriela Nicoleta Andrei, a spus că procesul a fost rapid și transparent și că instituția este pregătită să facă plățile finale începând cu 2 decembrie, atât pentru fermierii care au primit avans, cât și pentru cei care nu l-au primit. Scopul este ca toți fermierii eligibili să primească integral sprijinul cuvenit.

Pentru comparație, anul trecut, prima tranșă de avans a fost de 1,28 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro fuseseră deja plătiți la 28 noiembrie.

Fermierii persoane fizice ar putea primi doar 5.000 de euro

Recent, Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a explicat că dintre cei 700.000 de fermieri care cer anual subvenții de la APIA, prea puțini sunt înregistrați fiscal sau funcționează ca firme. El a precizat că persoanele fizice care cresc animale nu ar trebui să primească mai mult de 5.000 de euro de la APIA.

Dumitru a atras atenția că România primește anual aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pentru subvenții directe de circa 2,1 miliarde de euro, dar, în același timp, balanța comercială a țării arată un deficit de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare. Din analiza sa reiese că doar 86.000 de companii sunt fiscal înregistrate, restul fiind persoane fizice, ceea ce duce la o agricultură „cu două sau trei viteze”.

El a spus că trebuie create politici fiscale sustenabile pentru ca fermierii să aibă șansa să acceseze fonduri de investiții prin Pilonul 2 din FEADER și pentru a avea o competiție loială pe piața agroalimentară. Dumitru a menționat că, pe Pilonul 1, România plătește 474 de milioane de euro unor 38.003 de fermieri persoane fizice care nu sunt înregistrați fiscal, ceea ce reprezintă o jumătate de miliard de euro anual.

Potrivit spuselor sale, fermierii activi ar trebui să fie înregistrați fiscal și să primească peste 5.000 de euro doar dacă respectă această condiție. În caz contrar, aceștia rămân în zona de subdezvoltare și nu pot accesa credite sau fonduri pentru investiții.

Dumitru a explicat că strategia și planul național pentru agricultură sunt bine documentate, cu analize SWOT și evaluări ale nevoilor, dar că reformele necesare trebuie făcute rapid. El a adăugat că aceste reforme vor implica decizii nepopulare, dar sunt necesare pentru a evita plăți excesive persoanelor fizice, care generează concurență neloială și instabilitate în lanțul agroalimentar.

„Practic, România anual primește aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, pentru a plăti plăți directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro. Și cu toate acestea, la sfârșitul anului, când ne vom uita în balanța comercială a României, constatăm că avem deficit de balanță comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare.

Uitându-mă în profunzimea pozei respective, constat că doar 86.000 de companii sunt înregistrate fiscal, restul sunt persoane fizice. Practic, avem o agricultură cu două viteze, dacă nu chiar cu trei, și va trebui să ne concentrăm să facem niște politici fiscale sustenabile pentru a le da șansa fermierilor, pe de-o parte, să aibă vocație pentru a accesa Pilonul 2 din FEADER pe proiecte de investiții și da, de ce nu, de a fi o competiție loială în piața agroalimentară românească.

La Pilonul 1, pentru că întâmplător coordonez activitatea Agenției de Plăți, am constatat că, spre exemplu, România plătește 474 de milioane de euro unor agricultori persoane fizice, peste 5.000 de euro, la un număr de 38.003 fermieri. Practic, jumătate de miliard de euro o dăm ca plăți directe unor fermieri care în mod normal ar fi trebuit să se ducă într-o formă de organizare fiscală și să producă pentru piață într-un sistem organizat, lucru care îl putem pe viitor îndrepta, pentru că e doar o chestiune de voință politică.

(…) Eu cred că fermierul activ, definiția din Regulamentul 2115 este destul de clară: până la 5.000 de euro cu documente justificative pe persoană fizică, de acolo încolo trebuie să discutăm de un fermier activ care să fie înregistrat fiscal, pentru că altfel nu vom face altceva decât să ținem acești fermieri într-o zonă de subdezvoltare, fără vocație la credit, fără vocații pe Pilonul 2 de investiții și așa mai departe. Sigur, avem strategii, am scris Planul Național Strategic și analiza SWOT și analiza nevoilor. Este o imagine foarte fidelă la ce se întâmplă în agricultura României. Repet și vă încurajez pe toți să dați exemplele pozitive din agricultura României și din industria alimentară, dar să știți că cu o floare nu se face primăvară, motiv pentru care eu cred că niște reforme de fond trebuie să le facem cât mai repede cu putință.

Întorcându-mă la deficiențele structurale ale agriculturii din România, va trebui să luăm niște decizii prin care nu neapărat o să fim simpatici, dar în general dacă vrem să facem reforme trebuie să ne asumăm și chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute, pentru că întotdeauna atunci când a existat o apetență a politicului de a face măsuri populiste s-a demonstrat în practică că nu și-au atins obiectivul pe care și l-au propus acele politici.

Deci, va trebui să stabilim foarte clar de unde până unde acordăm plăți directe persoanelor fizice – și eu o spun foarte deschis că până la 5.000 de euro, da, se poate, dar peste 5.000 euro…România nu își poate permite să plătească în fiecare an 474 milioane de euro unor persoane fizice care generează concurență neloială și în plus de asta impredictibilitate în tot ce înseamnă lanțul agroalimentar”, a spus Dumitru la evenimentul de lansare a noii ediții a „Cartei Albe a agriculturii din România”.