George Simion și Nicușor Dan și-au publicat recent programele prezidențiale, dar ideile par desprinse din arhiva anilor 2000. Propunerile și tonul discursului aduc aminte izbitor de Traian Băsescu în campania pentru Cotroceni, înainte să câștige alegerile de la finalul anului 2004. Diferențele sunt minime — doar ambalajul s-a schimbat.
Programele prezidențiale cu iz de déjà-vu
În programele lor prezidențiale, ambii candidați mizează pe reformarea statului și eficientizarea administrației publice.
Atât George Simion, cât și Nicușor Dan promit o restructurare profundă a aparatului administrativ din România.
Candidatul AUR vorbește despre reducerea cu două treimi a numărului de unități administrativ-teritoriale și desființarea sectoarelor Bucureștiului. Capitala ar urma să fie administrată unitar, alături de localitățile din județul Ilfov.
În plus, programul său stipulează un plafon de maximum 300 de parlamentari, reamintind de referendumul susținut de Traian Băsescu.
Simion propune limitarea drastică a funcțiilor politice în administrație și transferul sediilor ministerelor în Parlament, sub forma unei guvernări mai „compacte”.
„Reducem drastic numărul de membri de partid din administrația publică locală și centrală prin scăderea cu două treimi (60%) a numărului total de unități administrativ-teritoriale și a numărului instituțiilor publice. Bucureștiul va avea o singură administrație, care va include și actualele localități din Ilfov. Pentru fiecare localitate cu mai mult de 1.000 de persoane se va menține un birou informatizat de lucru cu cetățenii”, se mai promite în programul lui Simion.
Nicușor Dan își asumă idei aproape identice, dar cu un aer mai tehnocrat. Acesta anunță că va consulta mari companii de consultanță pentru a eficientiza birocrația și a reorganiza teritoriul administrativ.
Nicușor Dan propune, la rândul său, o reorganizare administrativ-teritorială, care să aibă la bază consultări cu experți și principii de eficiență economică.
El vorbește despre comasarea unităților administrativ-teritoriale neviabile și organizarea acestora în jurul polilor de creștere, cu păstrarea serviciilor publice aproape de cetățeni.
În plus, promite o reformă a funcției publice, cu noi criterii de recrutare și promovare, stabilite împreună cu firme de resurse umane, în locul actualului sistem bazat pe memorarea legilor. Totodată, promite digitalizarea administrației și comasarea localităților neviabile, în jurul polilor de dezvoltare economică.
Justiție: aceleași ținte, metode diferite
Capitolul dedicat justiției reprezintă unul dintre cele mai controversate puncte comune din programele celor doi candidați. George Simion propune introducerea răspunderii profesionale pentru magistrați, pe modelul profesiilor liberale.
În plus, dorește alegerea prin vot popular a judecătorilor Curții Constituționale, dar și a conducerii parchetelor și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Simion promite și introducerea curților cu jurați pentru cauze penale grave și comasarea instituțiilor din sfera siguranței naționale. Ideile sunt ambițioase, dar greu de implementat fără modificări constituționale majore, potrivit jurnalul.ro.
Liderul AUR mai promite „organizarea de curți cu jurați, formate din cetățeni români majori cu capacitatea deplină de exercițiu, care să soluționeze cauzele penale grave și procesele colective sau de clasă”, sau „comasarea instituțiilor cu atribuții în ordinea publică și a serviciilor secrete”.
La rândul său, Nicușor Dan vrea o reorganizare a Inspecției Judiciare, pe care o acuză de lipsă de eficiență. El dorește ca această instituție să fie capabilă să sancționeze corect și rapid magistrații care comit abateri grave.
Promite, de asemenea, reforma accesului în magistratură, eliminând actualele criterii formale și bazând selecția pe competențe reale, evaluate de firme specializate.
Lupta anticorupție, reîncălzită
În stilul specific perioadei Traian Băsescu, amândoi candidații revin la tema luptei împotriva corupției. George Simion învestește justiția cu un rol central în combaterea abuzurilor, în timp ce Nicușor Dan reînvie retorica SRI-DNA, promițând întărirea DNA și implicarea sa în combaterea evaziunii fiscale, a mafiei imobiliare și a celei din domeniul forestier.
Nicușor Dan își asumă în programul său o luptă fermă împotriva corupției, subliniind că „parchetele, în special DNA, trebuie să vizeze sistematic marile focare de corupție, cum ar fi evaziunea fiscală, mafia lemnului și mafia imobiliară”. De asemenea, promite consolidarea acțiunilor împotriva traficului de droguri.
Candidatul independent își propune și reducerea duratei proceselor, prin „rezolvarea legislativă a spețelor recurente semnalate de judecători și prin eficientizarea activității parchetelor, prin luarea de decizii de principiu pentru cazurile frecvente”.
În plus, Nicușor Dan vrea modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astfel încât judecătorii să fie desemnați doar din rândul magistraților cu o experiență semnificativă.
Dan insistă asupra reducerii duratei proceselor și a reformei sistemului judiciar prin soluționarea legislativă a spețelor recurente.
De asemenea, vrea ca judecătorii Curții Constituționale să fie aleși exclusiv dintre magistrați cu experiență, fără implicarea politică.
Politică externă, două abordări paralele
În privința politicii externe, care intră în sfera directă a atribuțiilor prezidențiale, cei doi candidați propun direcții diferite.
George Simion susține întărirea poziției României în Uniunea Europeană, dar cu accent pe suveranism. Vrea o implicare activă a României în politica regională, dar și limitarea influenței Bruxelles-ului în deciziile interne.
„Contracarăm, prin toate instrumentele legale și instituționale, acordurile și directivele care pot influența interesele României și ale românilor. Interesul național trebuie să fie axul central al politicii externe a României”, spune George Simion.
Simion militează pentru protejarea intereselor românilor din diaspora și pentru combaterea directivele europene care contravin interesului național.
„Respingem tendințele de centralizare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Protejăm și promovăm interesele comunităților istorice românești din diaspora. Totodată, stimulăm relațiile diplomatice, economice și comerciale cu alte state prin intermediul românilor din străinătate”, mai spune liderul AUR.
În schimb, Nicușor Dan pune accentul pe consolidarea relațiilor cu SUA, NATO și statele democratice din Asia și Europa.
Candidatul independent propune alocarea a 3,5% din PIB pentru apărare și evitarea dependenței tehnologice de state cu regimuri autoritare, precum China. Acesta vrea o Românie activă în deciziile europene, mai ales în domenii strategice.
„România își afirmă angajamentul pe trei paliere – întărirea NATO, menținerea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA, precuim și contribuția activă la cooperarea între UE și SUA. (…)
Diminuarea vulnerabilităților în domeniile energiei, tehnologiei și lanțurilor de aprovizionare prin inovare și parteneriate ale statelor democratice din Europa, Japonia, Coreea de Sud sau Australia. România trebuie să evite dependența tehnologică de regimuri autoritare, precum China”, scrie în programul lui Nicușor Dan.
Funcția de premier, miza conflictuală
O atribuție pe care George Simion promite să o abuzeze, chiar înainte de a afla dacă va fi ales președinte, este legată de numirea Guvernului.
Simion a afirmat că îl va desemna pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, iar în cazul în care Parlamentul nu va aproba această numire, el va merge până la dizolvarea Legislativului și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
Totuși, conform articolului 103 din Constituția României, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor reprezentate în Legislativ.
Mai mult, articolul 84 din Legea Fundamentală stipulează că președintele României numește Guvernul doar după ce acesta primește votul de încredere din partea Parlamentului.
În acest sens, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
Simion vrea, dar nu poate
Simion nu poate să-l nominalizeze pe Călin Georgescu de două ori pentru a-l impune premier sau pentru a declanșa alegeri anticipate, deoarece Constituția nu permite acest lucru. În acest sens, există o decizie a Curții Constituționale, nr. 85 din 24 februarie 2020, prin care Curtea a constatat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Președinție.
Acesta a fost generat de faptul că fostul președinte Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, chiar a doua zi după ce Orban fusese demis prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a considerat că o astfel de nominalizare, în aceste condiții, este incompatibilă cu procedurile constituționale stabilite, iar acest principiu se aplică și în cazul oricărei noi nominalizări care nu respectă normele legale clare privind învestitura Guvernului.
