Mai precis, persoanele care folosesc în mod ilegal emblema sau denumirea Crucii Roșii riscă închisoare de la două la 18 luni sau amendă. Camera Deputaților a adoptat recent un proiect în acest sens.

Astfel, inițiativa merge către promulgare la președintele României, Klaus Iohannis.

Aceste persoane riscă închisoare de la două la 18 luni

Proiectul modifică art. 437 din Legea 286/2009 privind Codul penal. Astfel, este incriminată fapta de folosire ilegală a emblemei Crucii Roşii pe timp de pace.

Prin noua modificare, folosirea fără drept a emblemei sau a denumiri va fi pedepsită cu închisoare de la două la 18 luni sau cu amendă. Sunt vizate și celelalte embleme sau denumiri asimilate.

„Folosirea, fără drept, în timp de pace a emblemei sau a denumirii Crucii Roşii ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum şi folosirea oricărui semn sau oricărei denumiri «Crucea Roşie» care constituie o imitaţie a unei asemenea embleme ori denumiri se pedepsește cu închisoare de la două luni la 18 luni sau amendă”, arată iniţiativa legislativă, care modifică art. 437 numit „Folosirea emblemei Crucea Roşie”, arată proiectul de lege.

Pedeapsa este mai severă pe timp de război

Totodată, pedeapsa este mai severă pe timp de război. Noua lege face referire și la folosirea emblemei sau denumirii Crucii Roşii, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu. În acest caz, pedeapsa este de la 2 la 7 ani. Se aplică și în cazul emblemelor sau denumirilor asimilate.

„Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operaţiunile militare, a emblemei sau denumirii Crucii Roşii ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum şi folosirea oricărui semn sau oricărei denumiri care constituie o imitaţie a unei asemenea embleme ori denumiri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani”, arată proiectul de lege.

Totuși, președintele Klaus Iohannis este cel care decide dacă legea va fi promulgată. Acesta semnează decretul de promulgare, solicită o procedură de reexaminare sau dacă va sesiza Curtea Constituțională.

Amintim că Senatul a adoptat proiectul pe 6 martie, în calitate de prim for sesizat, votul Camerei Deputaţilor fiind decizional.