Institutul „Elie Wiesel”, precizări despre regimentul din care a făcut parte veteranul decorat de Nicușor Dan la 1 Decembrie

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat un comunicat legat de regimentul în care a activat veteranul Vasile Banu. Acesta este singurul veteran decorat de președintele Nicușor Dan de Ziua Națională a României. Precizările vizează contextul istoric al participării Regimentului 89 Infanterie pe Frontul de Est în 1941.

Ce a transmis Institutul „Elie Wiesel” despre Regimentul 89 Infanterie

Institutul „Elie Wiesel” a arătat că, în urma unei cercetări în arhiva proprie, a identificat documente referitoare la activitatea Regimentului 89 Infanterie, din care a făcut parte veteranul recent decorat.

Institutul a precizat că nu se știe dacă președintele României a fost informat despre acest context istoric. Reprezentanții instituției au explicat că au făcut publice documentele din respect pentru memoria victimelor Holocaustului și ca expresie a responsabilității civice.

Potrivit documentelor citate, Regimentul 89 Infanterie făcea parte din Divizia 13 Infanterie și era concentrat, la declanșarea războiului, în nordul județului Vaslui. În seara de 28 iunie 1941, un batalion al regimentului a traversat orașul Iași.

Documentele regimentului consemnează că soldații ar fi fost ținta unor focuri de armă atribuite evreilor și comuniștilor, iar trupele ar fi deschis focul asupra populației evreiești. Institutul a arătat că această relatare reproduce versiunea oficială a regimului Antonescu privind Pogromul de la Iași.

„Regimentul 89 Infanterie din Divizia 13 Infanterie, la momentul declanșării războiului, era concentrat în zona de nord a județului Vaslui. În drumul către front, în seara de 28 iunie 1941, un batalion al acestuia traversează orașul Iași. Documente ale regimentului consemnează că asupra trupei s-au tras focuri de armă „de către jidani și comuniști notorii”, iar soldații intervin promt și „deschid focul asupra jidanilor”. Documentul reia versiunea oficială a regimului Antonescu despre Pogromului de la Iași în care violențele asupra evreilor din Iași sunt rezultatul presupuselor provocări și amenințări ale populației evreiești. Întâmplarea descrisă de regiment este diferită de prezentarea pe care o face prefectul județului Iași acestui episod: „Nu s-a putut prinde nici un individ în flagrant delict. Se crede că focurile de armă sunt opera unor indivizi organizați care urmăresc să producă panică atât printre unitățile germane și române, cât și în sânul populației orașului […] După indiciile obținute până în prezent, se constată că se caută de către anumiți indivizi să arunce vina asupra evreilor din oraș cu scopul de a ațâța atât armata germană și română precum și populația creștină contra evreilor, pentru a da loc la uciderea în masă a acestora.”

La 30 iunie 1941, un medic al Regimentului 89 Infanterie se găsea în Iași și se revolta la vederea unei scene când un soldat român, care reținuse un grup de evrei, este dezarmat de către un agent de stradă al poliției din Iași. Medicul consideră că polițistul îi apără pe evrei și raportează acest episod superiorilor săi.

Regimentul 89 a trecut Prutul, în Basarabia, la 1 iulie 1941. La 10 iulie 1941, registrul de prizonieri și suspecți al Diviziei 13 Infanterie (Marea Unitate de care aparținea Regimentul 89) consemnează că regimentul a arestat aproximativ 100 de persoane. Majoritatea sunt femei și copii, aceștia având nume tradiționale evreiești. Pe 13 iulie 1941, același registru arată că Regimentul a continuat să facă arestări de „suspecți evrei”, mențiune explicită.

Practica arestării evreilor continuă și după ce avansează dincolo de Nistru. În 29 iulie 1941 Regimentul 89 Infanterie trimite Serviciului Pretoral al Diviziei 13 pe Șmil Barbaraș cu soția și patru copii, precum și pe Moșke Igman cu soția și doi copii. În aceeași zi, alți 21 de evrei, majoritatea femei și copii, sunt trimiși de Regiment la Serviciul Pretoral pentru cercetare. În schimb, civilii ucraineni au parte de un tratament mai omenos. În 30 iulie 1941 Regimentul trimite la trenul regimentar, care se afla în spatele zonei de operații, un grup de ucraineni. Ordinul precizează că aceștia urmează să fie hrăniți de sătenii localității unde se găsea trenul regimentar.

La 10 octombrie 1941 confesorul Regimentului 89 Infanterie, preotul Valeriu Beleuță, fost membru al Mișcării Legionare, originar din comuna Mândra de lângă Făgăraș, unul dintre cei mai activi clerici ortodocși care au militat pentru Mișcarea Legionară în zona Sibiu – Brașov, scrie o dare de seamă despre activitatea sa pastorală în cadrul Regimentului 89 Infanterie. Acesta menționează că a explicat soldaților regimentului care este scopul războiului purtat: „Poporul rusesc este o unealtă oarbă în mâinile progeniturilor lui Iuda Trădătorul, care unelteau [la] distrugerea familiei, proprietății și statelor creștine și naționale”.”

Contextul declarațiilor publice și reacțiile istoricilor

Institutul „Elie Wiesel” a făcut aceste precizări după ce G4Media a publicat un interviu cu istorici care au criticat discursul președintelui Nicușor Dan de la 1 Decembrie. Istoricii au arătat că nu a fost menționat contextul complet al participării armatei române pe Frontul de Est în 1941, inclusiv crimele comise împotriva populației evreiești.

În comunicat se mai arată că, în discursurile oficiale, nu a fost menționat faptul că România a intrat în război alături de Germania nazistă, la ordinul mareșalului Ion Antonescu, după ruperea Pactului Ribbentrop-Molotov.

De asemenea, Institutul a amintit că masacrele comise de armata română, inclusiv cele de la Odesa, sunt documentate istoric, dar mai puțin cunoscute publicului larg.