Nicușor Dan explică blocarea Muzeului Holocaustului: Nereguli în proiect și lipsa acordului între proprietari

Nicușor Dan a explicat motivul pentru care avizul pentru Muzeul Holocaustului nu a fost emis în timpul mandatului său la Primăria Capitalei. Arhitecții care au câștigat licitația au propus demolarea unei clădiri istorice, contrar temei de proiect. Zona vizată este protejată, iar intervențiile propuse nu respectau regulamentele urbanistice. Au existat și dificultăți privind regimul de proprietate asupra imobilului. Din aceste motive, administrația locală a refuzat aprobarea.

Nicușor Dan a oferit explicații într-o conferință de presă privind blocarea avizului necesar pentru construirea Muzeului Holocaustului. Procesul a început după ce o clădire de pe Calea Victoriei a fost alocată prin lege Institutului Elie Wiesel. După organizarea unei licitații publice, echipa câștigătoare a depus o documentație care nu respecta cerințele impuse inițial. Proiectul prevedea demolarea unei construcții cu valoare arhitecturală, lucru nepermis în zona în care se află.

Nicușor Dan: Nu respecta tema de proiect și regulamentul urbanistic

Nicușor Dan a declarat că echipa de constructori și arhitecți care a câștigat licitația organizată de Guvern nu a respectat tema de proiect.

Deși era prevăzută restaurarea unei clădiri istorice pentru amenajarea Muzeului Holocaustului, documentația depusă propunea demolarea acesteia. Fostul edil a precizat că propunerea a fost respinsă deoarece încălca regulamentul zonei protejate. Imobilul vizat avea valoare arhitecturală, iar intervențiile propuse nu erau conforme cu legislația în vigoare.

„Institutul Elie Wiesel a făcut o achiziţie publică în partea Guvernului României. A făcut o achiziţie publică în care tema de proiect a fost restaurarea respectivei clădiri şi funcţionalizarea ei ca Muzeul Holocaustului.

Această licitaţie a fost câştigată de o echipă de constructori şi arhitecţi, care a venit la Primăria Capitalei, au fost mai multe certificate de urbanist pe care le-a luat.

Şi care, spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect şi nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui şi construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, a afirmat Nicușor Dan.

Certificat urbanistic agreat în 2023

Ulterior, părțile implicate au ajuns la un acord parțial privind modificările permise în clădire. Soluția a fost stabilită în urma mai multor discuții și a fost concretizată printr-un certificat de urbanism emis în 2023.

Documentul prevedea păstrarea unei mici părți din construcția existentă, în special fațadele și câteva elemente interioare. Proiectul permitea, totodată, intervenții structurale pentru a acomoda exponate de dimensiuni mari.

„Cam 5% din clădirea existentă, adică faţadele şi nişte scări interioare, putând ca în proiect să fie demolate nişte planşee…”, a explicat fostul primar general.

Revenirea la o soluție respinsă anterior

După emiterea certificatului, echipa de proiectare a revenit cu o nouă propunere care contrazicea acordul stabilit anterior. Documentația adusă la primărie includea cereri suplimentare de demolare și necesita un alt certificat.

Administrația a respins din nou solicitarea, invocând faptul că nu mai era respectată forma inițială agreată în 2023. Situația a dus la o nouă blocare a procesului de avizare.

„După încă 4-6 luni a venit din nou echipa de arhitecţi cu un proiect care nu respecta certificatul de urbanist pe care noi l-am agreat. Ne cerea un alt certificat în care să demoleze şi mai multe lucruri. Asta este jumătate din problemă”, a precizat Nicușor Dan.

Imobilul are mai mulți proprietari

Pe lângă nerespectarea temei de proiect, o altă dificultate a fost lipsa acordului dintre toți proprietarii clădirii. Construcția include spații deținute de alte entități, printre care Transelectrica.

Legea permite emiterea autorizației doar cu acordul tuturor părților implicate sau doar pentru partea aflată în proprietatea solicitantului. Fostul primar a declarat că această problemă juridică nu fusese rezolvată până la finalul mandatului său.

„Cea de-a doua jumătate din problemă este că acea construcţie din Calea Victoriei are nişte părţi care ţin de alţi proprietari, Transelectrica şi nu mai ştiu exact cine acum…Articolul 1 aliniat 1 din Legea 50 a construcţiilor spune că poţi să dai o autorizaţie numai pentru proprietar.

Întotdeauna, când nu există un acord al proprietarului ca altcineva să funcţioneze în partea lui de clădire, autorizaţia nu poate să fie emisă şi problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziţia de primar. Pe scurt, asta este povestea cu Muzeul Holocaustului”, a arătat Nicușor Dan.