Camera Deputaților a votat miercuri legea care înăsprește pedepsele pentru promovarea legionarismului, extremismului și negării Holocaustului
Camera Deputaților a votat miercuri, în plen, un proiect legislativ care înăsprește considerabil sancțiunile pentru promovarea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Inițiativa, depusă de deputatul Silviu Vexler, a trecut deja de Senat și a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice a Camerei.
Camera Deputaților introduce definirea explicită a „legionarismului”
Una dintre principalele modificări aduse Ordonanței de Urgență 31/2002 vizează introducerea, pentru prima dată, a termenilor de „legionar” și „legionarism” în corpul legii. Demersul legislativ urmărește eliminarea eventualelor ambiguități și dificultăți de interpretare juridică existente până acum în privința aplicării sancțiunilor asupra celor care susțin ideologia Mișcării Legionare.
„Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar (n.r. – noțiune adăugată în nouă formă a legii) rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”, se arată în unul dintre articole.
Camera Deputaților introduce prin proiect, de asemenea, pedepse mai severe pentru cei care propagă ideologii extremiste în spațiul digital. Distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe prin internet atrage majorarea cu jumătate a pedepselor față de distribuirea în mediul offline. În prezent, distribuirea acestor materiale prin alte canale decât cele informatice este pedepsită cu închisoare între un an și cinci ani.
Această modificare reflectă preocuparea legiuitorilor față de amploarea fenomenului de propagare online a ideologiilor extremiste, într-un context internațional în care radicalizarea pe internet capătă proporții îngrijorătoare.
Promovarea publică a persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității, incriminată
O noutate importantă a proiectului o constituie sancționarea explicită a promovării publice a cultului personalităților vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și ale celor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
De asemenea, „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, prevede textul normativ.
Camera Deputaților a hotărât că negarea Holocaustului, pedepsită inclusiv online
Proiectul aduce completări importante și în privința sancționării negaționismului Holocaustului, prevăzând pedepse pentru negarea, minimalizarea, aprobarea sau justificarea Holocaustului pe teritoriul României, indiferent de forma de exprimare.
Potrivit noii reglementări, „în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
Și în acest caz, distribuirea acestor mesaje prin internet atrage majorarea cu 50% a limitelor de pedeapsă.
Votul final, așteptat miercuri la prânz
Dezbaterile finale pe marginea proiectului sunt programate să înceapă miercuri, după ora 10:00, urmând ca votul final să aibă loc în cursul zilei. Adoptarea acestei legi ar marca o înăsprire notabilă a legislației penale în materie de combatere a extremismului și negării Holocaustului, într-un context în care autoritățile române sunt chemate tot mai des să răspundă ferm unor tendințe de reabilitare publică a Mișcării Legionare.
Proiectul de lege nu a fost însă lipsit de critici. Una dintre vocile care s-au opus public modificărilor este Diana Șoșoacă, liderul Partidului SOS, care a contestat necesitatea extinderii sancțiunilor propuse.
