UPDATE. CCR  a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la legea care completează OUG 31/2002

Curtea Constituțională a respins joi sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la legea care completează Ordonanța privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Judecătorii CCR au apreciat că legea este clară, precisă și previzibilă.

Această decizie a fost luată în cadrul primei ședințe a Curții în noua sa componență, care include trei judecători noi și pe Simina Tănăsescu, fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis, în rolul de președinte. Totodată, este prima sesizare pe un proiect de lege formulată de șeful statului de la începutul mandatului său.

Curtea Constituțională a anunțat printr-un comunicat oficial că, în ședința de joi, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a respins în unanimitate obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României, considerând-o neîntemeiată.

Totodată, Curtea a constatat că sunt constituționale dispozițiile art. I pct. 2 [referitoare la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002], art. I pct. 3 [cu referire la art. 2 lit. b) ind. 1 din aceeași ordonanță], art. I pct. 5 [referitor la art. 3 alin. (1)], art. I pct. 6 [art. 4 alin. (2) ind. 1], art. I pct. 7 [art. 4 alin. (2) ind. 2], art. I pct. 8 [art. 4 alin. (3)], art. I pct. 9 [art. 5], art. I pct. 14 [art. 12], art. I pct. 15 [art. 13] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, precum și art. II pct. 1 [cu referire la art. 2 lit. d) din Legea nr. 157/2018], toate acestea făcând parte din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

”În esenţă, raportat la criticile formulate de autorul obiecţiei, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituţionalitate este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnităţii fiinţei umane şi a respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, a precizat CCR.

Ideologia nazistă, fascistă şi legionarismul sunt concepte istorice şi politice care nu pot fi relativizate prin definiţii juridice

Curtea Constituţională subliniază că, pentru a ajunge la această decizie, a avut în vedere că ideologiile nazistă, fascistă şi legionară sunt concepte istorice şi politice ce nu pot fi puse sub semnul relativismului prin definiţii juridice formale, deoarece ele reflectă realităţi sociale şi istorice care au stat la baza unor regimuri politice criminale.

Aceste regimuri au comis eliminări fizice sistematice ale unor grupuri de oameni, aplicând violenţă organizată, asasinate politice şi antisemitism. Ca urmare, astfel de regimuri totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile fundamentale ale omului şi valorile democratice.

”Atât consacrarea normativă a infracţiunilor specifice, cât şi scopul legii criticate sunt justificate şi legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal şi cu garanţii proporţionale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile şi principiile esenţiale ale democraţiei împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”, a subliniat CCR.

Comunicatul mai precizează că decizia Curţii Constituţionale este în deplină concordanţă cu principiile şi valorile democratice europene, reflectând astfel argumentele juridice fundamentate în numeroase hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

”Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituţională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecţie de neconstituţionalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputaţi.

Cu privire la această obiecţie, Curtea şi-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare şi publicare, pe fundamentul unui test de proporţionalitate între măsurile legislative propuse şi obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conştiinţă ori accesul la educaţie şi cultură.

Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituţionale prevăzute în art.30 alin. (7). Decizia este definitivă şi general obligatorie”, a precizat CCR.

Raționamentele care au stat la baza deciziei Curții Constituționale vor fi detaliate în textul hotărârii, ce urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Știre Inițială

CCR respinge sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea anti-extremism

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins în unanimitate sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan privind legea care prevede sancționarea extremismului și antisemitismului, au transmis surse.

Decizia a fost luată în cadrul primei ședințe a Curții în noua sa componență, care include trei judecători noi și o nouă conducere, cu Simina Tănăsescu în calitate de președinte.

Președintele Nicușor Dan a transmis CCR, în data de 10 iulie, o sesizare de neconstituționalitate privind legea care sancționează propaganda și materialele cu caracter legionar, fascist, rasist, xenofob, precum și cele care promovează genocidul sau crimele de război. Potrivit Agerpres, șeful statului a reclamat faptul că termenii „legionar” și „fascist” nu sunt definiți clar în actul normativ.

Ce a sesizat președintele României

Președintele a precizat că Parlamentul i-a trimis legea spre promulgare pe 21 iunie, iar în opinia sa, atât modul în care a fost adoptată, cât și conținutul ei încalcă mai multe dispoziții și principii constituționale, printre care articolele 1 alineatele (3) și (5), 20, 30, 31 și 33 din Constituția României.

Nicușor Dan a afirmat atunci că „orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, a spus el.

Noțiunile de „legionar” și „fascist” nu ar fi suficient de clar definite în lege

Totodată, președintele a semnalat, la momentul sesizării, faptul că noțiunile de „legionar” și „fascist” nu sunt suficient de clar definite în lege.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie. Actul normativ prevede introducerea unor noi măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și a discursului instigator la ură în spațiul online. Inițiativa legislativă aparține deputatului Silviu Vexler, reprezentant al minorității evreiești, care a subliniat că scopul este „a preveni ca răul pe care extremismul îl aduce să se întindă în întreaga societate.”