Astăzi are loc prima ședință a CCR în noua componență

Adrian Toni Neacșu a apreciat că, deși sesizarea prezidențială este solidă din punct de vedere juridic și admisibilă procedural, este foarte probabil ca aceasta să fie respinsă. Motivele țin de faptul că judecătorii CCR ar evita o contradicție majoră față de o decizie luată cu doar o săptămână în urmă.

„Azi va avea loc prima ședință a Curții Constituționale în noua componență, cu o nouă conducere.
Au pe rol un singur dosar, cel în care președintele României a invocat neconstituționalitatea modificărilor aduse OUG 31/2002 și Legii 157/2018 prin ceea ce este cunoscut drept Legea Vexler (PLX 168/2025).

Cel mai probabil sesizarea președinției, valoroasă de altfel din punct de vedere juridic, va fi respinsă. Deși nu este inadmisibilă (președintele are dreptul teoretic de a sesiza CCR, o poate face oricând până la promulgare și nu există autoritate de lucru judecat) e puțin probabil ca judecătorii constituționali să se contrazică flagrant după numai 7 zile”, a scris acesta pe Facebook.

Avocatul a subliniat că, cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să trimită sesizarea de neconstituționalitate, Curtea Constituțională respinsese deja o obiecție similară formulată de parlamentarii din opoziție împotriva aceleiași legi, printr-un comunicat emis pe 10 iulie.

El a precizat că CCR a considerat Legea Vexler constituțională, argumentând că prevederile contestate respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu încalcă drepturile la viață privată sau libertatea de exprimare.

Potrivit lui Neacșu, sesizarea președintelui vizează exact aceleași articole și aduce, în esență, aceleași argumente ca cele respinse anterior. El a explicat că motivul principal al acestei similitudini este faptul că ambele sesizări se bazează pe același aviz al Consiliului Legislativ, care, deși pozitiv, conține critici dure privind constituționalitatea legii.

„Chiar cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să formuleze sesizarea de neconstituționalitate, CCR emitea un comunicat de presă privind respingerea obiectiei de neconstituționalitate formulată de parlamentarii din opoziție față de aceeasi lege (10 iulie).

CCR a constatat că legea Vexler este constituțională raportat la criticile invocate și că toate dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare.

Prin sesizarea preşedintelui României se invoca neconstituționalitatea exact a acelorași prevederi legale deja declarate ca fiind conforme constituțional și, în esență, se aduc aceleași argumente juridice.
Deci, sub aspectul obiectului și a motivelor de neconstituționalitate cele două sesizări sunt identice.
Motivul principal este că ambele sesizări au aceeași sursă de inspirație: avizul Consiliului Legislativ emis în procedura adoptării legii care, deși pozitiv, desființează legea sub aspectul constituționalitatii ei”

Diferențele dintre cele două sesizări țin de nuanțe, afirmă Adrian Toni Neacșu

Avocatul a explicat că diferențele dintre cele două sesizări țin de nuanțe și de modul în care sunt motivate aceleași aspecte privind lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a legii.

El a mai spus că graba Președinției de a depune o nouă sesizare la doar o zi după ce CCR declarase legea constituțională a fost cauzată de o eroare procedurală. În conferința de presă, Nicușor Dan a spus că a trimis sesizarea întrucât era ultima zi în care putea lua o decizie, deși motivarea deciziei CCR nu fusese încă comunicată. Legea fusese primită pentru promulgare pe 21 iunie 2025, iar termenul de 20 de zile pentru a o promulga sau a lua o altă decizie expira pe 10 iulie 2025, ziua în care a sesizat Curtea.

„Diferențele între cele două sesizări tin de nuanță și de calitatea motivării elementelor identice de neconstituționale: lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a legii.

De altfel, graba președinției de a depune o nouă sesizare la doar o zi după ce CCR declara constituțională legea se datorează unei gafe. În conferința sa de presă Nicușor Dan a declarat că a depus nouă sesizare, deși încă nu se cunoștea motivarea deciziei de cu o zi înainte, pentru că era în ultima zi în care putea lua o decizie. Primise legea pentru promulgare la 21.06.2025 iar termenul maxim de 20 de zile pentru a o promulga sau lua altă decizie se împlinea chiar pe 10.06.2025, când a sesizat CCR”

Președintele Nicușor Dan se află într-o confuzie gravă, generată de lipsa de consiliere juridică adecvată în cadrul Administrației Prezidențiale

Avocatul a afirmat că președintele Nicușor Dan se află într-o confuzie gravă, generată nu de el personal, ci de lipsa de consiliere juridică adecvată în cadrul Administrației Prezidențiale. El a explicat că instituția nu a fost conștientă de faptul că depunerea unei sesizări de neconstituționalitate către CCR suspendă termenul de promulgare a legii.

Potrivit avocatului, după ce Curtea comunică decizia sa către Președinție, începe să curgă un nou termen de 10 zile, în care președintele are mai multe opțiuni: să promulge legea, să sesizeze din nou CCR cu alte motive de neconstituționalitate sau să ceară reexaminarea legii de către Parlament.

În acest caz, după data de 10 iulie 2025, când decizia motivată a fost transmisă, președintele avea la dispoziție acest nou termen de reflecție. În loc să valorifice această perioadă, a depus în grabă o nouă sesizare, cu un conținut similar celei deja respinse de Curte.

„Președintele Dan se află într-o gravă confuzie, care evident nu i se datorează lui personal ci administrației care nu beneficiază de suportul unur constituționalisti sau juriști. Pur și simplu la nivelul Administrației Prezidențiale nu s-a cunoscut, ceea ce e absolut jenant, că prin sesizarea CCR cu o obiecție de neconstituționalitate termenul de promulgare pentru acea lege se întrerupe.

După ce Curtea comunica președinției decizia luată cu privire la soluționarea cuviință, începea sa curgă un nou termen de 10 zile în care președintele putea fie promulga legea, fie sesiza la rândul lui CCR cu alte motive de neconstituționalitate decat cele deja analizate, fie putea cere reexaminarea legii de către Parlament.

În cazul nostru, după 10 iulie 2025, mai exact după ce se comunica decizia motivată, președintele avea un nou termen de 10 zile în care să reflecteze asupra unei decizii. În loc de asta, crezând că se află în întârziere, a depus pripit o sesizare având in mare parte acelasi continut ca cea deja respinsă”

Adrian Toni Neacșu a conchis că „indiferent de soluția care se va da astăzi sesizării de neconstituționalitate, Președintele României va avea un nou termen de 10 zile în care ar putea cere Parlamentului reexaminarea legii, inclusiv în ce privește aspectele pe care acum le-a considerat neconstituționale”.