O primă problemă semnalată este că proiectul nu a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), al cărui aviz consultativ este obligatoriu înainte de intrarea în procedura de adoptare a unei legi care vizează activitatea magistraților.
Reforma pensiilor magistraților propusă de Guvernul Bolojan încalcă jurisprudența CCR
Documentul menționează că proiectul urmărește, în fapt, eliminarea pensiilor de serviciu și creează discriminări între diferite categorii de magistrați, cum ar fi judecătorii și procurorii civili față de cei militari. Consiliul Legislativ recomandă reconsiderarea totală a proiectului.
Expunerea de motive a proiectului nu corespunde cu avizul CSM, iar soluția de impozitare, evaluată de Comisia Europeană ca fiind satisfăcătoare pentru Jalonul 215 din PNRR, nu justifică intervenția normativă propusă. Condițiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au fost deja agreate de Guvern și Comisia Europeană, astfel că modificarea lor este considerată nejustificată.
„Contradicția dintre argumentele din expunerea de motive și cele cuprinse în avizul Consiliului Superior al Magistraturii referitor la propunerea legislativă privind modificări ale unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PLX 1318 din 8 aprilie 2025), exact sub același aspect al neîndeplinirii Jalonului 215 din PNRR, garantul independenței justiției, prevăzut la articolul 133 din Constituție, atrăgând atenția asupra faptului că «elementul cheie în evaluarea realizată de Uniunea Europeană este reprezentat de soluția de impozitare, iar nu în condițiile de pensionare prevăzute în legislația privind statutul magistraților, realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare, fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizată de aceasta la data de 15 octombrie 2024»”, semnalează Consiliul Legislativ.
Proiectul nu respectă normele de tehnică legislativă
Angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, imediat după respingerea unui proiect similar, încalcă rolul Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare și contravine articolelor 1 și 61 din Constituție. Proiectul nu respectă normele de tehnică legislativă, nefiind prezentat impactul financiar asupra bugetului, studiile și consultările prealabile sau normele de implementare necesare.
„Conform articolului 133 alineat 1 din Constituție, CSM este garantul independenței justiției, iar potrivit articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2022, Plenul CSM avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, arată Consiliul Legislativ.
Consiliul Legislativ atrage atenția că proiectul creează trei regimuri diferite de pensionare pentru magistrați, în funcție de vechimea în funcție la data intrării în vigoare a noilor reglementări, ceea ce generează discriminări chiar între persoane cu vechime și condiții identice. Judecătorii și procurorii civili vor fi afectați, în timp ce cei militari rămân neatingi, deși desfășoară aceleași activități în condiții identice.
„Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții, ar echivala cu transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare concurentă cu Parlamentul. O astfel de interpretare este în totală contradicție cu cele statuate de către Curtea Constituțională în jurisprudență și care încalcă în mod flagrant articolul 1 alineat 4 și articolul 61 din Constituție”, este scris în aviz.
Nu există justificare economică pentru acest demers
Nu există justificare economică pentru acest demers, deoarece pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar o parte infimă din bugetul total al pensiilor de serviciu, celelalte categorii însumând 90% din cheltuieli.
„Garanția asigurării independenței judecătorilor, în componenta sa economică, implică nu doar remunerarea la un nivel înalt al muncii acestora, ci și oferirea ulterior încetării activității acestora a unui nivel al pensiei cât mai apropiat de cel al salariului avut înainte de pensionare”, arată avizul.
Modificarea intempestivă a condițiilor de pensionare afectează componenta funcțională a principiului independenței justiției și nu asigură o etapizare graduală și predictibilă, necesară pentru stabilitatea sistemului judiciar și pentru dreptul cetățenilor la acces la justiție.
„S-ar fi impus o reglementare care să asigure o reală etapizare a condițiilor de pensionare, iar nu una deghizată, impracticabilă destinatarilor legii, care să se realizeze într-un interval gradual și predictibil, astfel încât să contribuie la stabilitatea sistemului judiciar și la asigurarea efectivă a dreptului fundamental al cetățeanului de acces la o instanță și la un proces echitabil. În lipsa instituirii unei etapizări reale a condițiilor de eliberare din funcție prin pensionare a judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți, sunt incompatibile cu exigențele statului de drept și ale independenței justiției”, arată avizul negativ.
Proiectul încalcă principiul neretroactivității legii
Proiectul încalcă principiul neretroactivității legii, principiul speranței legitime și drepturile câștigate, fiind contrar jurisprudenței CCR, inclusiv Deciziile nr. 467/2023, 900/2020, 153/2020 și 724/2024. Propunerile legislative diminuează substanțial cuantumul pensiilor de serviciu și elimină actualizarea acestora prin raportare la venitul unui magistrat în activitate, deși soluții similare au fost declarate anterior neconstituționale.
„Pentru respectarea principiului neretroactivității și al securității juridice, ar trebui să se aplice numai persoanelor care acced în magistratură după intrarea în vigoare a legii. Soluția propusă referitoare la o nouă etapizare pentru eliminarea până în anul 2034 a vechimii asimilate recunoscute, formulată într-o manieră identică celei declarate ca neconstituționale prin Decizia nr. 467/2023 este contrară jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, nesocotind Constituția”, se arată în acest document.
Astfel, proiectul Guvernului Bolojan riscă să desființeze efectiv pensiile de serviciu ale magistraților, contrar jurisprudenței constante a Curții Constituționale, afectând independența justiției și generând discriminări între magistrați, fără justificare economică sau constituțională.
„Propunerile din proiectul de lege care vizează diminuarea substanțială a cuantumului pensiei de serviciu încalcă jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, conducând, în fapt, la eliminarea pensiei de serviciu. Prin urmare, adoptarea proiectului de lege determină desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților, fapt contrar unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale. (…) Prin proiect, se propune eliminarea pentru magistrații în funcție, dar care nu îndeplinesc la acest moment condițiile de pensionare, a actualizării pensiei de serviciu prin raportare la venitul unui magistrat în activitate, deși o soluție identică a fost anterior declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 467/2023”, arată Consiliul Legislativ.
