Călin Georgescu, trimis în judecată pentru promovarea cultului criminalilor de război și propagandă fascistă
Călin Georgescu, fost candidat la funcții publice și personalitate cunoscută în spațiul public românesc, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 1 București, după ce procurorii l-au acuzat oficial de promovare în public a cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității, precum și de propagare a unor concepții fasciste, legionare și xenofobe.
Care sunt faptele reținute de anchetatori
Potrivit rechizitoriului, Călin Georgescu ar fi desfășurat, în perioada 2020–2025, „activități constante de elogiere a unor figuri istorice precum Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța persoane condamnate sau asociate cu crime de război sau ideologii extremiste”. De asemenea, inculpatul este acuzat că a promovat în mod repetat concepte cu caracter fascist și legionar, printre care:
- ideea unui „om nou” creat printr-un proces de „regenerare” mistică a națiunii;
- chemarea la apariția unui lider carismatic și autoritar;
- glorificarea trecutului în detrimentul prezentului, prin narativul unei națiuni victimă;
- utilizarea simbolurilor și gesturilor legionare (inclusiv salutul legionar) în spațiul public, cum s-a întâmplat la mitingul din Piața Universității din 2 octombrie 2021.
Procurorii notează că toate aceste fapte „au fost comise la diferite momente temporale, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, ceea ce atrage aplicarea regimului juridic al infracțiunii continuate.”
Ce prevede legea
Acuzațiile aduse lui Călin Georgescu sunt fundamentate pe dispozițiile art. 5 din OUG 31/2002:
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe […] se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”
Având în vedere că dosarul vizează o infracțiune continuată, constituită din cinci acte materiale (cinci acțiuni distincte între 2020 și 2025), anchetatorii aplică și art. 35 alin. 1 din Codul penal, coroborat cu art. 36 alin. 1:
„Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.”
Astfel, în cazul în care instanța va reține vinovăția pentru infracțiunea continuată, pedeapsa maximă poate fi de 6 ani de închisoare, față de limita de 3 ani prevăzută pentru un singur act de acest gen.
Stadiul procesului și măsurile preventive
În prezent, Călin Georgescu se află sub control judiciar, măsură dispusă de procurori pentru a asigura buna desfășurare a anchetei și procesului. Dosarul va fi judecat în primă instanță de Judecătoria Sectorului 1, care va analiza atât probele adunate de anchetatori, cât și apărarea inculpatului.
Trimiterea în judecată nu reprezintă o condamnare, ci doar sesizarea oficială a instanței, care va stabili dacă faptele imputate sunt reale și sancționabile penal.
Dacă instanța va aprecia că „actele de promovare a cultului unor criminali de război și a ideologiei legionare au fost săvârșite cu intenție și consecvență”, Călin Georgescu riscă până la 6 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi civile, precum candidarea la funcții publice sau participarea activă în viața publică.
O eventuală condamnare definitivă în acest dosar ar crea un precedent important în aplicarea OUG 31/2002 act normativ dedicat combaterii negării Holocaustului și a promovării ideologiilor fasciste și legionare în România.
Până la pronunțarea unei sentințe definitive, Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, garantată de Constituție.
