Instabilitatea politică lovește economia. Energie și carburanți mai scumpi pentru români
SURSA FOTO: Dreamstime - Criză economică
Instabilitatea politică din România începe să producă efecte directe în economie, iar sectorul energetic este printre cele mai vulnerabile, avertizează o analiză realizată de Dumitru Chisăliță. Potrivit specialiștilor, deprecierea leului, volatilitatea cursului valutar și incertitudinea privind direcția economică a țării generează deja scumpiri la carburanți, gaze și energie electrică, în timp ce investițiile mari riscă să fie amânate.
Leul mai slab începe să se vadă în facturile la energie și combustibili
Analiza arată că deprecierea monedei naționale are un impact imediat asupra costurilor energetice, în condițiile în care petrolul, gazele și energia sunt tranzacționate în euro sau dolari.
Un curs valutar mai ridicat înseamnă automat costuri mai mari pentru importuri, iar aceste majorări ajung ulterior în prețurile plătite de populație și companii.
Potrivit datelor analizate, în perioada recentă au apărut deja creșteri semnificative pe mai multe segmente ale pieței:
- deprecierea leului cu aproximativ 3,5%;
- scumpirea benzinei cu 5,1%;
- creșterea prețului motorinei cu 8,4%;
- majorări între 2% și 15% pe piețele de gaze și energie electrică.
Specialiștii susțin că volatilitatea cursului euro afectează inclusiv planurile de investiții și strategiile companiilor din domeniul energetic.
Investitorii devin mai prudenți în contextul crizei politice
Experții avertizează că marile proiecte energetice pot fi încetinite sau amânate în perioade marcate de instabilitate politică și lipsă de predictibilitate.
Sunt vizate inclusiv investițiile în:
- producția de energie;
- infrastructura de transport;
- capacitățile de stocare;
- proiectele de energie regenerabilă;
- modernizarea rețelelor energetice.
Analiza arată că investitorii devin mai rezervați atunci când există riscul unor schimbări fiscale, al unor intervenții politice în piață sau al unor măsuri considerate impredictibile.
În paralel, România depinde într-o proporție importantă de fondurile europene destinate modernizării sistemului energetic, iar întârzierile administrative sau blocajele politice pot afecta accesarea acestor bani.
România riscă întârzieri la fonduri europene de aproximativ 10 miliarde de euro
Potrivit analizei, persistarea tensiunilor politice poate pune în pericol accesarea unor finanțări europene importante pentru sectorul energetic.
Sumele estimate ajung la aproximativ 10 miliarde de euro, bani destinați investițiilor în infrastructură și tranziție energetică.
În același timp, companii strategice precum:
- Hidroelectrica,
- Romgaz,
- OMV Petrom
sunt considerate sensibile la schimbările politice și la modificările de reglementare, deoarece statul are un rol important în funcționarea pieței energetice.
Specialiștii avertizează asupra riscului unor măsuri populiste
Experții din domeniu susțin că perioadele de instabilitate politică vin adesea la pachet cu riscul adoptării unor măsuri cu impact imediat, dar cu efecte negative pe termen lung.
Printre acestea se numără:
- plafonări de preț;
- taxe suplimentare;
- intervenții administrative în piață.
Astfel de măsuri pot reduce temporar presiunea socială, însă afectează încrederea investitorilor și reduc apetitul pentru proiecte noi.
România se confruntă deja cu un cost ridicat al energiei raportat la veniturile populației, iar eventualele blocaje economice pot amplifica tensiunile sociale și inflația.
Dumitru Chisăliță: „Pieţele reacţionează imediat la risc”
Președintele Asociației Energia Inteligentă avertizează că piețele energetice reacționează foarte rapid la orice semnal de instabilitate.
În opinia sa, investitorii urmăresc atent evoluțiile politice și economice din România, iar lipsa de predictibilitate afectează încrederea în piață.
„Pieţele reacţionează imediat la risc”, subliniază Dumitru Chisăliță.
Analiza arată că România transmite în prezent semnale de incertitudine, ceea ce poate influența:
- costurile de finanțare;
- investițiile externe;
- stabilitatea monedei naționale;
- evoluția inflației.
Economia riscă să intre într-un cerc vicios
Specialiștii avertizează că România poate intra într-un mecanism economic periculos:
- instabilitatea politică afectează încrederea piețelor;
- deprecierea leului generează scumpiri;
- prețurile mai mari la energie și carburanți alimentează inflația;
- tensiunile sociale și economice cresc.
Evoluția din perioada următoare va depinde, potrivit analiștilor, de rapiditatea formării unui guvern stabil și de capacitatea autorităților de a menține direcția economică și europeană a țării.
Comerțul cu carburanți a explodat în martie 2026
În paralel cu scumpirea carburanților, datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o creștere puternică a cifrei de afaceri din comerțul cu combustibili.
Potrivit INS, în luna martie 2026:
- comerțul cu carburanți a crescut cu 33,2% față de februarie;
- vânzările de produse nealimentare au avansat cu 19,9%;
- vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 10,2%.
Ca serie ajustată sezonier, comerțul cu amănuntul a crescut cu 2,6%.
Totuși, comparativ cu martie 2025, volumul total al comerțului cu amănuntul a scăzut cu 2,3%, pe fondul reducerii consumului pentru mai multe categorii de produse.
Evoluțiile economice și energetice din perioada recentă
|
Indicator |
Evoluție |
|
Deprecierea leului |
Aproximativ 3,5% |
|
Creștere preț benzină |
+5,1% |
|
Creștere preț motorină |
+8,4% |
|
Creșteri pe piața energiei și gazelor |
Între 2% și 15% |
|
Comerț cu carburanți (martie 2026 vs februarie) |
+33,2% |
|
Comerț total cu amănuntul (martie 2026 vs martie 2025) |
-2,3% |
|
Fonduri europene aflate în risc |
Aproximativ 10 miliarde euro |
Sectorul energetic rămâne unul dintre cele mai sensibile domenii
Contextul politic și economic actual pune o presiune suplimentară pe piața energetică, într-un moment în care România încearcă să accelereze investițiile în infrastructură și independență energetică.
Analiștii avertizează că lipsa stabilității și a predictibilității poate avea efecte directe atât asupra investiți
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





