Iar efectele prezenței lor online se reflectă direct în notorietatea localului, în traficul de clienți și, cel mai vizibil, în creșterea vânzărilor. Potrivit unui studiu realizat de două companii de cercetare de piață care oferă date și analize despre comportamentul consumatorilor, Lightspeed & CGA, în 2024, 45% dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani declară că aleg restaurantele în funcție de ce văd pe rețelele sociale. Unu din trei recunoaște că a vizitat un local pentru că a fost impresionat de un video postat de un bucătar influencer.
Mai mult, datele Restaurant Marketing Labs arată că restaurantele care colaborează cu chefi activi pe social media înregistrează, în medie, o creștere de 18% a traficului în locație și o majorare de 22% a notorietății online în primele șase luni de la debutul colaborării.
A livra conținut din plăcere
Un exemplu este cel al bucătarului Alex Petricean, cunoscut nu doar pentru meniurile experimentale de la NOUA, ci și pentru prezența constantă pe Instagram și YouTube. În cadrul unui interviu pentru Capital, el spune că nu crede, însă, că un chef poate atrage oaspeții în orice loc indiferent de concept.
„Gândiți-vă cum ar fi ca eu sa am un restaurant indian în România în condițiile în care sunt un promotor al bucătăriei românești. Oaspeții curajoși și cei ce mă urmăresc ar avea un impuls de curiozitate, însă cu siguranța s-ar limita doar la atât, chiar dacă experiența ar fi la superlativ. De aceea spun cu tărie că e important să exprimăm ceea ce suntem, să punem în scenă ceea ce gândim și ce reprezintă valorile noastre. Oamenii vor adevărul, vor autenticitate și social media ajută cel mai mult când spui o poveste cu un mesaj nealterat, naturat, coerent”, a subliniat el.

Pe social media, cheful împărtășește procesele creative din spatele fiecărui preparat. Cu peste 20.000 de urmăritori, pe Instagram, Petricean transformă fiecare farfurie într-o poveste vizuală. Conform estimărilor oferite de platforma SocialBlade, postările sale video generează mii de interacțiuni, cifre ce se reflectă în rezervările din ce în ce mai numeroase de la restaurant. El spune că este destul de activ în social media pentru a-și arăta punctul de vedere și filosofia. Nu se consideră un influencer, ci un educator. Orice campanie pe care o conduce sau o promovează are la bază un mesaj corect, bazat pe principiile ȋn care trăiește și muncește. Alex Petricean își selectează atent partenerii și se gândește mereu ce legătură are fiecare cu ceea ce face.
„Eu livrez pentru că asta fac. Este foarte ușor ca în fiecare zi să am content doar prin ceea ce fac. Că postez cea mai mare roșie sau lapte ecologic din Țara Bârsei sunt lucruri cu care mă ocup. Nu trebuie sa fac niciun efort pentru a livra. Așadar, cel mai important și normal este că balanța cade greu spre autenticitatea actului culinar și livrarea conținutului în social media este doar o urmare a acestuia. Asta este și motivul pentru care nu sunt influencer și sunt un chef care arată lumii cu ce se ocupă”, a adăugat Alex Petricean.
E important ce și cum transmiți
Chef Foa, prin proiectele sale mediatice, dar și prin postările constante de pe Instagram, reușește să mențină un public fidel și să crească vizibilitatea locurilor în care gătește. Potrivit unei analize a companiei de PR The Food Agency, în primele trei luni după lansarea unui nou concept culinar promovat de Foa, vânzările cresc în medie cu 25%, iar urmăritorii paginilor oficiale de social media ale localului se dublează. „Astăzi, imaginea publică e parte din rețetă. Nu mai e suficient să fii un bucătar bun și să stai doar în bucătărie. Oamenii vor să știe cine le gătește, ce poveste are acel om, ce crede, ce îl inspiră. Practic, chef-ul devine un ambasador al locului. Iar dacă imaginea ta e coerentă cu ceea ce livrezi pe farfurie, ai un avantaj uriaș. Contează și pentru business, și pentru echipă – pentru că un chef vizibil poate atrage nu doar clienți, ci și oameni talentați care vor să lucreze alături de tine”, a specificat Chef Foa pentru Capital.

El este de părere că termenul „influencer” a fost atât de folosit, încât a început să-și piardă sensul. „Dar dacă influencer reprezintă un om care are un impact pozitiv, care inspiră oamenii să mănânce mai conștient, să gătească, să aprecieze gustul autentic, atunci da, poate sunt și asta”, a adăugat Chef Foa. Dar înainte de orice, el spune că este bucătar. Tot ce comunică în online vine din ceea ce trăiește zilnic în bucătărie. Nu face lucruri doar pentru imagine, ci pentru că le crede și le simte.
În opinia sa, notorietatea poate aduce oamenii la ușă, dar nu îi ține acolo. El consideră că un bucătar poate să fie cunoscut, să aibă o comunitate care să îl urmărească, dar dacă mâncarea nu e bună, dacă atmosfera nu se ridică la ȋnălțimea așteptărilor, nu îl va ajuta prea mult. „Cred în puterea numelui, dar mai mult cred în puterea echipei, a serviciului și a constanței. Eu pot să trag un semnal, să spun „veniți să vedeți ce facem aici”, dar magia se întâmplă doar când toate elementele funcționează împreună. Bucătăria cere prezență totală, iar social media cere constanță și reacție rapidă. Ce am învățat e să nu forțez lucrurile. Nu creez content ca să „dea bine”, ci împărtășesc momente reale: un preparat care m-a bucurat, o echipă care a lucrat bine, un behind-the-scenes care merită văzut. Dacă social media devine un spectacol care nu mai are legătură cu ce faci de fapt în bucătărie, se simte. Și atunci e doar show, nu și conținut cu valoare”, a ținut Chef Foa să menționeze.
Bucătarul de la finalul zilei
Dar impactul bucătarilor-influenceri nu se reduce doar la cifre. Aceștia reușesc să creeze o conexiune autentică între client și produsul final, să redea un context emoțional fiecărei rețete și să transforme restaurantul dintr-un simplu loc de luat masa într-o experiență. Într-o piață în care consumatorul devine tot mai curios, mai informat și mai dornic de storytelling, chefii care știu să comunice cu publicul dincolo de farfurie capătă un avantaj considerabil. Ștefan Borleanu este un bucătar devenit cunoscut după participarea în sezonul 9, din 2021, al emisiunii „Chefi la cuțite” de la Antena 1.După aceea, lumea a venit curioasă la locațiile unde el a lucrat pentru a vedea ce poate să facă. „Dar restaurantele se schimbă, meniurile sunt altele și trebuie să demonstrezi că te adaptezi și lumea va veni, lumea vine, lumea gustă, lumea întreabă cine-i bucătarul, tu promovezi restaurantul, restaurantul te promovează pe tine și asta atrage clienți. Lumea a început să iasă și pentru experiență, nu doar să mănânce”, a declarat el în cadrul unui interviu pentru Capital.

Chef Ștefan Borleanu consideră că e foarte important ca bucătarul să iasă în față, să arate ce știe. Și succesul restaurantului să fie și datorită bucătarului, nu doar datorită locației sau băuturilor. Iar dacă el vine cu un background, cu un CV impresionant, el spune că lumea va fi foarte interesată să vadă creațiile, să experimenteze gusturile. „Eu în ultima vreme am schimbat destul de multe restaurante și am putut să livrez ceea ce-mi doream, dar cred că lumea vine nu neapărat pentru rezultatele mele bune din cadrul emisiunii la care am participat, cât mai ales pentru munca de s-a văzut și pentru pasiunea de care am dat dovadă. De aceea eu văd acum o diferență între un bucătar cu notorietate și un food influencer. Cred că, din momentul în care te-ai apucat de meseria de food influencer, e mai greu să devii un bucătar bun. Însă un bucătar poate să fie influencer, să prezinte cu același profesionalism partea de bucătărie prin videoclipuri, prin diferite evenimente”, a mai spus el.
În viziunea sa, unui chef care lucrează la program de un minim cinci zile pe săptămână, îi este destul de greu să se ocupe foarte bine și de partea asta de social media. Ștefan Borleanu este de părere că trebuie să se pună pasiunea pentru gătit pe primul plan. „Chiar dacă știu că, dacă m-aș apuca doar de partea de influencer și la un moment dat ar putea să fie mult mai profitabilă, eu aș vrea să fiu bucătar toată viața și dacă pot, să fiu și bucătar cu atribuții de influencer. Fac și treaba aceasta pe social media pentru că am considerat că pot să arăt ceva, pot să demonstrez niște lucruri, să fac ceva bun și pe partea de online. Consider că mă ajută foarte mult ca și imagine în viitor. Onorariul tău poate fi, e clar, unul mai mare. Și e o linie subțire aici, dar e foarte, foarte important să știi că, până la urmă, la finalul zilei, ești un bucătar și nu ești un influencer”, a adăugat Ștefan Borleanu.
Povești bine gătite
Un raport realizat de Global Restaurant Trends în 2023 arată că restaurantele care își bazează o parte din strategia de comunicare pe imaginea chef-ului, și nu doar pe brandingul locației, au șanse de 1,7 ori mai mari să fie alese de clienții care caută experiențe culinare unice. În plus, 64% dintre consumatori declară că urmăresc măcar un bucătar pe social media, iar 42% spun că sunt influențați de recomandările acestora atunci când aleg un loc în care să iasă în oraș.
Simbioza dintre chef și local generează beneficii reciproce. Bucătarul capătă libertate creativă și validare publică, în timp ce restaurantul beneficiază de capitalul de imagine și de loialitatea comunității online. Pe un fundal economic incert, în care fidelizarea clientului devine un obiectiv esențial pentru supraviețuirea oricărui business din HoReCa, chefii-influenceri se dovedesc a fi nu doar un trend trecător, ci o strategie cu rezultate concrete și sustenabile. În era digitală, succesul unui restaurant nu se mai construiește doar cu rețete reușite, ci și cu povești bine spuse, iar cine poate spune povestea mai bine decât cel care o gătește?