Întreținerea la bloc. Ce reprezintă, cum se calculează și ce riști dacă nu plătești

Întreținerea la bloc. Ce reprezintă, cum se calculează și ce riști dacă nu plătești

SURSA FOTO: Dreamstime - Actele de de care au nevoie românii pentru extinderea balconului

Publicat de Iulian Luca la 28 septembrie 2025, 07:00

Întreținerea la bloc este una dintre obligațiile lunare ale proprietarilor și chiriașilor, reglementată de lege și gestionată de asociațiile de proprietari. Suma nu este întâmplătoare, ci rezultă dintr-un calcul făcut pe baza cheltuielilor comune și a consumurilor individuale. Totul este reglementat prin lege și are un rol clar în funcționarea blocului.

Ce este întreținerea la bloc și de ce este obligatorie

Întreținerea este denumită oficial „cota de contribuție la cheltuielile comune”. Practic, fiecare proprietar plătește lunar o sumă care merge către un fond comun, din care sunt acoperite costurile necesare funcționării imobilului. Reglementarea apare în Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, care stabilește atât obligațiile, cât și drepturile locatarilor.

Pe lângă plata efectivă, legea prevede transparență: fiecare proprietar are dreptul să vadă documentele contabile ale asociației, să cunoască modul de calcul și chiar să conteste suma afișată dacă există suspiciuni. Așadar, întreținerea nu este o simplă obligație, ci face parte dintr-un mecanism menit să asigure funcționarea și întreținerea clădirii.

Cum se stabilesc cheltuielile comune și individuale

Calculul întreținerii pornește de la totalul cheltuielilor lunare ale blocului. În această categorie intră facturile pentru apă rece și caldă, energia electrică folosită în spațiile comune, întreținerea liftului, salariile personalului de serviciu, onorariul administratorului și eventualele lucrări de reparații.

Aceste costuri se împart după reguli precise:

  • anumite cheltuieli se repartizează proporțional cu suprafața apartamentului (de exemplu, fondul de reparații),

  • altele se calculează în funcție de numărul de persoane declarate în apartament (salubritatea, curățenia pe spațiile comune),

  • pentru consumuri măsurate (apă, căldură, gaz) se plătește exact ce arată contoarele individuale, plus o parte din costurile comune.

Dacă blocul are lift, cheltuielile lui se împart între locatari. În unele asociații, cei de la parter sunt scutiți sau plătesc mai puțin, însă această regulă se stabilește prin hotărârea asociației.

În blocurile unde există spații comerciale, acestea au de regulă o cotă de întreținere mai mare, în funcție de suprafață și de activitatea desfășurată. La fel, parcările aflate în proprietate comună pot adăuga costuri în plus la lista lunară. Modul exact de repartizare este stabilit prin regulamentul asociației și prin hotărârile adunării generale.

lei, bani, cash, imprumut
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

De ce apar fonduri speciale și contribuții suplimentare

Lista afișată la avizier include adesea sume care nu țin de consumul lunar, ci de fonduri speciale. Cel mai cunoscut este fondul de reparații, folosit pentru lucrări precum reabilitarea acoperișului, schimbarea liftului sau termoizolarea blocului. Mai există fondul de rulment, adică o sumă plătită de fiecare proprietar pentru ca asociația să aibă mereu lichidități pentru facturi curente.

În situații excepționale, asociația poate cere contribuții suplimentare, de exemplu pentru lucrări urgente de reparație. Aceste sume se stabilesc în adunarea generală și se repartizează după aceleași criterii de calcul.

Termene de plată și penalitățile pentru întârziere

De regulă, listele de întreținere se afișează lunar, iar termenul de plată este de 20 de zile. Legea prevede obligativitatea afișării listelor într-un loc vizibil, pentru ca toți proprietarii să știe exact cât datorează. În plus, fiecare asociație este obligată să păstreze transparența documentelor contabile și să le pună la dispoziția locatarilor care solicită explicații.

Neplata întreținerii nu rămâne fără urmări. Legea permite aplicarea de penalități de până la 0,2% pe zi din suma restantă. Dacă restanțele continuă, asociația poate apela la instanță, iar hotărârea judecătorească devine titlu executoriu.

În această situație, urmează executarea silită: poprirea conturilor bancare, sechestrarea unor bunuri sau, în cazuri grave, ipotecarea apartamentului. Asociațiile de proprietari au prin lege un drept de ipotecă legală asupra apartamentelor restanțierilor, tocmai pentru a putea recupera datoriile.

Un aspect important este că asociația nu are voie să taie utilitățile individuale unui proprietar restanțier. Însă, dacă mai mulți vecini nu plătesc, furnizorii pot sista serviciile pentru întregul bloc. Astfel, datoria individuală poate afecta întreaga comunitate.

Informații articol
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.