Cine construiește gardul dintre vecini?

Într-un clip publicat pe contul de TikTok, avocatul Gabriela Ursărescu a răspuns la o nouă întrebare cu privire la gardurile dintre vecini.

Un internaut a povestit că vecinul l-a amenințat că îl dă în judecată pentru a contribui la construirea unui gard între curțile respective.

Drept răspuns, avocatul a precizat că amplasarea unui gard se poate face cu implicarea ambilor vecini doar dacă este foarte mare nevoie de acesta.

În cazul în care gardul nu este indispensabil, atunci acesta poate fi construit doar de către vecinul doritor și doar pe proprietatea sa.

”Dacă vecinul dovedește că acest gard este indispensabil, cum ar fi pentru protecție sau împotriva pășunatului, depinde de situație, atunci instanța poate să vă oblige pe amândoi să plătiți cotă parte din gard.

Însă, dacă gardul nu este indispensabil și se poate și fără gard, atunci vecinul poate foarte bine să-și facă gard, dar pe proprietatea lui și să suporte singur costurile”, spune avocatul Gabriela Ursărescu.

 

@avocatgabrielaursarescu Replying to @vicutavatafu0 #fy #fy #fyp #reels #legal ♬ original sound – avocat gabrielaursarescu

Cum este văzut gardul dintre vecini de către lege?

În Codul Civil, legiuitorul stabilește cu precizie limitele dintre terenuri, denumindu-le „despărțituri” și făcând referire explicită la gardurile ce separă proprietățile vecine.

Conform articolului 660, orice structură care marchează hotarul dintre două proprietăți—fie că este vorba de zid, gard sau șanț—se consideră, în absența unui acord sau a unei dovezi contrare, proprietate comună a vecinilor. Practic, gardul de delimitare este presupus a fi deținut în mod egal de ambele părți.

Gardul, privit prin prisma legii, nu este doar un simplu element fizic, ci un reper esențial care marchează limitele proprietăților. O despărțitură clar definită și recunoscută juridic previne disputele teritoriale, asigură intimitatea locatarilor și oferă un minim de siguranță. Totodată, prezența sa devine crucială în tranzacții imobiliare sau în lucrări de cadastru, indicând fără echivoc extinderea fiecărui teren.

Articolul 662 din Codul Civil conferă fiecărui proprietar posibilitatea de a solicita sprijinul vecinului pentru ridicarea unei despărțituri comune. În absența unor norme locale sau a uzanțelor din zonă, legea stabilește ca gardul să nu depășească doi metri, o măsură menită să păstreze echilibrul între intimitate și armonia estetică a proprietăților.

gard
SURSA FOTO: Dreamstime – Cine construiește gardul dintre vecini

Avocatul Florea Ana-Maria spune că, mai întâi, este esențial ca proprietarul să verifice cu atenție titlul de proprietate și planul cadastral pentru a stabili exact limitele terenului său.

Ulterior, recomandă să îi transmită vecinului o notificare prin care să îi ceară să își repoziționeze gardul pe propriul teren.

În cazul în care vecinul refuză, sfatul ei este să se recurgă la instanță printr-o acțiune în grănițuire.

”Primul pas pe care trebuie să-l faceți este să verificați cu atenție titlul de proprietate și planul cadastral pentru a identifica exact care sunt limitele dreptului de proprietate.

După ce-ați făcut acest lucru, al doilea pas este să notificați vecinul să își mute gardul de pe proprietatea dumneavoastră. În situația în care vecinul nu se conformează, următorul pas este acționarea în instanță intentând o acțiune în grănițuire”, spune și avocatul Florea Ana-Maria.

@avocatanaflorea Replying to @vasile.ciobotaru17 #fyp #fy #avocat #proprietate #limite #educatiejuridica ♬ original sound – Avocat Florea Ana – Maria

Plata gardului între vecini

Similar împărțirii responsabilităților la construirea unui gard, și cheltuielile pentru întreținere sau reparații sunt distribuite între coproprietari. Codul Civil, prin articolul 663, stabilește că fiecare trebuie să contribuie proporțional cu cota sa de proprietate, ceea ce în practică înseamnă că, pentru un gard comun, vecinii împart în mod egal costurile intervențiilor.

Codul Civil prevede totuși situații excepționale: un coproprietar poate renunța la partea sa din gard, ceea ce îl eliberează de obligația de a participa la cheltuielile viitoare. Această renunțare nu este însă permisă dacă gardul sprijină o construcție de pe terenul său sau îi aduce un beneficiu direct, cum ar fi utilizarea ca suport pentru o magazie sau pentru plante cățărătoare, caz în care contribuția rămâne obligatorie.