Informație pentru proprietarii de case. Distanța legală dintre streașină și linia de hotar. Ce spune Codul Civil. Vecinii te pot da în judecată

Informație pentru proprietarii de case. Distanța legală dintre streașină și linia de hotar. Ce spune Codul Civil. Vecinii te pot da în judecată

SURSA FOTO: Dreamstime - Distanța potrivită dintre streașina casei și linia de hotar

Publicat de Corina Chiriac la 12 septembrie 2025, 07:00

Avocatul Popa Daniel a explicat recent, pe contul său de TikTok, că potrivit Codului Civil distanța minimă care trebuie respectată între streașina unei case sau orice altă construcție și linia de hotar este de 60 de centimetri, cu excepția situațiilor în care legea ori regulamentul local de urbanism stabilesc alte valori.

Distanța potrivită dintre streașina casei și linia de hotar

Avocatul Popa Daniel a precizat pe contul său de TikTok că, potrivit Codului Civil, orice construcții, lucrări sau plantații trebuie realizate la o distanță minimă de 60 de centimetri față de linia de hotar, exceptând situațiile în care legea sau regulamentul de urbanism stabilesc altă distanță minimă.

El a menționat că există posibilitatea ridicării unei construcții la o distanță mai mică, însă numai dacă se obține acordul vecinului, autentificat la notar.

De asemenea, a avertizat că, în cazul în care cineva ridică o construcție nerespectând această distanță, vecinul are dreptul să-l acționeze în judecată, să ceară desființarea construcției și chiar obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

”Conform Codului Civil, orice construcții, lucrări sau plantații trebuie să respecte o distanță minimă de 60 de centimetri față de linia de hotar, dacă prin lege sau prin regulamentul de urbanism nu este stabilit altfel, nu avem o altă distanță minimă.

Există posibilitatea să realizați o construcție la o distanță mai mică de 60 de centimetri față de linia de hotar sau la o distanță mai mică de cea stabilită prin lege sau prin regulamentul de urbanism – dacă obțineți acordul înscris la notar al vecinului.

Dacă realizați o construcție la o distanță mai mică de 60 de centimetri față de linia de hotar sau, în fine, încălcați distanța minimă stabilită în certificatul de urbanism, atunci vecinul nu este exclus să vă dea în judecată, să vă oblige să desființați construcția și chiar să vă oblige să-i achitați cheltuielile de judecată”, spune avocatul Popa Daniel pe contul său de TikTok.

@avocatpopadaniel #avocat #reels #fyp #foryou #bucuresti ♬ original sound – Avocat Popa Daniel Alexandru

Ce înălțime trebuie să aibă gardul?

Zidul, șanțul, gardul sau orice despărțitură între două terenuri sunt prezumate proprietate comună a vecinilor, dacă nu este specificat altfel, potrivit noului Cod Civil.

Oricare dintre vecini poate obliga celălalt să contribuie la construirea despărțiturii comune.

Legea mai spune că, în absența unor reglementări locale sau obiceiuri, gardul dintre vecini nu se poate ridica mai sus de 2 metri.

Arborii care la maturitate depășesc 2 metri trebuie plantați la o distanță de cel puțin 2 metri față de linia de hotar, dacă nu există alte prevederi locale sau obiceiuri.

casa, gard
SURSA FOTO: Dreamstime – Ce înălțime trebuie să aibă gardul

În multe cazuri, construirea unui gard necesită autorizaţie de construire emisă de primărie, mai ales dacă gardul are fundație, este înalt sau va afecta vizual vecinii / regulamentul de urbanism local. De regulă, înainte de autorizaţie se cere Certificatul de Urbanism, care stabilește ce se poate face în zona respectivă, ce materiale, ce înălțimi etc.

Dacă gardul este ridicat exact pe linia dintre două proprietăţi, vecinii trebuie să cadă de acord (ideal prin document notarial) asupra locului lui, materialelor, costurilor, pentru a evita conflicte viitoare. Ambii proprietari (coproprietarii gardului dacă este comun) au obligaţia de a suporta cheltuielile legate de întreţinere şi reparaţii, proporţional.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.