Hidroelectrica își schimbă liderul. Cine este Bogdan Badea, cel care preia frâiele companiei

Bogdan Badea devine director general interimar al Hidroelectrica, după retragerea lui Borbèly Kàroly „pe cale amiabilă”. Schimbarea survine în contextul unui conflict de interese semnalat la nivel european, care ar fi putut pune în pericol fonduri importante din PNRR și proiecte esențiale pentru modernizarea sectorului energetic.

Bogdan Badea preia funcția de director general interimar al Hidroelectrica

Bogdan Badea preia funcția de director general interimar al Hidroelectrica, compania de stat cu cel mai mare rol în producția de energie hidro din România și unul dintre principalii jucători pe piața energetică națională. Schimbarea apare într-un moment delicat, după ce Borbèly Kàroly, care ocupase postul din 2023, a fost nevoit să se retragă. Motivul îl constituie un conflict de interese semnalat la nivel european, care a ridicat întrebări privind legalitatea și transparența numirii, potrivit romaniacurata.ro.

Această situație nu este doar o chestiune internă de conducere, ci are efecte directe asupra finanțelor țării. Bruxelles-ul a avertizat că neregulile semnalate ar putea împiedica accesarea unor fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afectând proiecte-cheie pentru modernizarea infrastructurii energetice.

De ce s-a retras Borbèly Kàroly

Retragerea lui Borbèly Kàroly a fost generată de suspiciunile de conflict de interese în momentul numirii. Pentru a demonstra Comisiei Europene că nu există probleme, Hidroelectrica a solicitat un audit extern realizat de KPMG. Cu toate acestea, Bruxelles-ul nu a fost convins, iar România risca pierderi semnificative de fonduri europene. În aceste condiții, conducerea companiei și ministerele responsabile au optat pentru o schimbare.

Oficial, Borbèly Kàroly a părăsit funcția „pe cale amiabilă”. Presiunea europeană și riscurile financiare au cântărit mai mult decât eforturile mediatice de reabilitare a imaginii sale.

Cine este Bogdan Badea

Numirea lui Bogdan Badea nu surprinde, având în vedere experiența sa anterioară la conducerea Hidroelectrica. Acesta a condus compania între 2017 și 2023, după care a rămas în Consiliul de Supraveghere și a ocupat funcția de director financiar. Revenirea sa semnalează atât continuitate managerială, cât și un refresh al conducerii într-o perioadă sensibilă.

Badea a avut o ascensiune rapidă în poziții de conducere. După ce a absolvit Ingineria Urbană în 2002, a lucrat în administrația locală și în companii energetice de stat. În guvernarea Tăriceanu II, a ocupat funcția de director de strategie la Electrica SA și ulterior alte poziții publice. Ulterior, a revenit la Hidroelectrica în roluri de management.

Veniturile și declarațiile de avere

Conform celei mai recente declarații de avere, depusă în 2024 pentru veniturile din 2023, Bogdan Badea a obținut aproximativ 1,37 milioane lei net, echivalentul a circa 275.000 euro pe an, adică aproximativ 22.900 euro pe lună, chiar dacă nu a ocupat funcția întreaga perioadă. Aceasta reflectă nivelul de salarizare de la vârful uneia dintre cele mai profitabile companii de stat din România.

Pe lângă salariu, Badea deține și active semnificative. Declarația sa include bijuterii evaluate la 65.000 euro și acțiuni la Hidroelectrica de peste 640.000 lei. În 2022, a cumpărat un teren de 500 mp pe insula Porto Santo, parte a arhipelagului Madeira din Portugalia, cunoscută drept „Insula de Aur” datorită plajelor și nisipului fin, precum și statutului de rezervație a biosferei UNESCO.

Controversele proiectelor coordonate de Bogdan Badea

CV-ul său indică implicarea în proiecte hidroenergetice aflate în arii naturale protejate, precum lucrările de pe Jiu (Parcul Național Defileul Jiului), Răstolița, Surduc–Siriu și Cornetu–Avrig. Unele dintre acestea au fost contestate de organizații de mediu și chiar blocate în instanță.

Deciziile finale privind anularea autorizațiilor și solicitările de demolare ridică întrebări asupra viitorului acestor investiții. În același timp, presiunile asupra Ministerului Mediului pentru accelerarea procedurilor reflectă tensiunea între dezvoltarea energetică și protecția mediului.