Inflația generată de deciziile recente ale Guvernului ar putea depăși pragul de 10%, susține Blocul Național Sindical într-un raport publicat miercuri. Liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie 2025, cumulată cu majorarea cotei standard de TVA de la 1 august, va afecta puternic puterea de cumpărare, cu precădere în rândul gospodăriilor cu venituri reduse. Sindicaliștii avertizează asupra faptului că prețul energiei ar putea urca pe locul șapte în Uniunea Europeană.
Inflația, în prim-planul unei crize economice anunțate
Inflația este principalul efect anticipat de BNS în urma eliminării subvențiilor la energie și a măririi TVA. Potrivit sindicaliștilor, combinația dintre aceste măsuri va genera o creștere accelerată a prețurilor de consum, aducând rata inflației la aproape 10%.
Acest fenomen va reduce în mod considerabil puterea de cumpărare, în special pentru categoriile sociale vulnerabile. Blocul Național Sindical atrage atenția că aceste măsuri se aplică într-un context în care deja o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți financiare.
„Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenţia opiniei publice de la efectele liberalizării preţurilor la energie electrică de la 01.07.2025. Însă liberalizarea preţurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creşterea TVA şi reducerea sau îngheţarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici.
Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi a prestaţiilor de asistenţă socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creştere semnificativă a populaţiei în risc de sărăcie”, a transmis, miercuri, BNS, într-un comunicat de presă.
Liberalizarea prețurilor la energie și sfârșitul subvențiilor
Inflația este influențată major și de liberalizarea totală a prețurilor la energie, intrată în vigoare de la 1 iulie. Potrivit BNS, această decizie înseamnă renunțarea la un sistem de sprijin aplicat între 2021 și 2025, înlocuit de o schemă cu aplicabilitate mult mai restrânsă. Aceasta din urmă vizează exclusiv gospodăriile aflate sub pragul de sărăcie, conform datelor din 2024.
În perioada de aplicare a subvențiilor, statul a alocat aproape 27 miliarde lei, iar alte peste 4 miliarde sunt în analiză.
Din totalul beneficiarilor, 44% au fost consumatori casnici, iar 56% non-casnici. Sindicaliștii cer evaluarea eficienței acestor fonduri și avertizează că sprijinul acordat ar fi fost în unele cazuri distorsionat în favoarea furnizorilor de energie.
Sărăcia energetică și riscul pierderii competitivității economice
Inflația ridicată și costurile tot mai mari ale energiei afectează direct nivelul de trai. Estimările BNS arată că 1 din 5 români era afectat de sărăcie în 2024, iar 1 din 6 se confrunta cu deprivare materială severă.
Astfel, unul din cinci români se confrunta cu riscul de sărăcie, în timp ce unul din șase era afectat de forme severe de deprivare materială și socială. Pragul de sărăcie a fost stabilit la 1.938,5 lei pe lună, iar sub acest nivel se aflau aproximativ 3.595.000 de persoane.
De asemenea, 14,5% dintre gospodăriile din România înregistrau întârzieri la plata facturilor pentru utilități, un procent semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care era de 6,9%.
În ceea ce privește costurile cu energia, România s-a clasat pe locul cinci în Uniunea Europeană în funcție de prețul energiei raportat la paritatea puterii de cumpărare, la egalitate cu Polonia, cu un nivel de 32,69 PPS. Țările care au înregistrat prețuri mai ridicate au fost Cehia (41 PPS), Cipru (35,7 PPS) și Germania (35,23 PPS).
„Creşterea pensiilor, a diverselor indemnizaţii de asistenţă socială dar şi a salariului minim au avut ca efect o îmbunătăţire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluţii în acest sens. Sigur că preţul îl plătim şi-l vom plăti în continuare”, arată comunicatul sindical.
Suspiciuni legate de aplicarea subvențiilor și nereguli administrative
Inflația nu este singura consecință a schimbărilor recente, atrag atenția sindicaliștii. Blocul Național Sindical semnalează nereguli în modul de aplicare al subvențiilor și lipsa de transparență din partea furnizorilor.
Printre neregulile semnalate se numără: deconturi eronate, lipsa documentelor necesare pentru rambursări, precum și abuzuri în relația cu prosumatorii.
„Era firesc ca la finalizarea măsurii de sprijin Guvernul să evalueze eficienţa utilizării acestei măsuri de sprijin pentru consumatori.
În mod firesc ne punem întrebarea – A fost subvenţionarea preţului la energie o măsură dată în beneficiul consumatorilor sau o parte din beneficii au fost însuşite de furnizorii de energie? În ce măsură statul s-a asigurat că această măsură nu distorsionează piaţa şi nu reprezintă un mecanism de fraudare a bugetului public”, transmite BNS.
Aceștia solicită o analiză clară pentru a determina dacă ajutoarele au fost utilizate în interesul consumatorilor sau dacă o parte din beneficii au fost transferate nejustificat către companii.
Estimări pesimiste privind prețul energiei și rata sărăciei în 2025
Inflația ar putea fi alimentată în continuare de creșterile preconizate ale prețului la energia electrică. Potrivit estimărilor, România ar putea ajunge să aibă al șaptelea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, iar în scenariile pesimiste, chiar al patrulea.
Această evoluție ar amplifica presiunea asupra consumatorilor casnici și ar putea crește nivelul sărăciei energetice peste pragul de 25% din populație.
Potrivit sindicaliștilor, liberalizarea pieței de energie electrică programată pentru 1 iulie 2025 va avea efecte economice și sociale majore, în special pentru populația vulnerabilă.
Se estimează că facturile la energie electrică pentru consumatorii casnici ar putea crește între 67% și 79%, ceea ce ar plasa România între primele țări din UE ca preț per kWh, atât în valori absolute, cât și raportat la puterea de cumpărare. În scenariul pesimist, România ar ajunge pe locul patru în UE, depășind toate țările din Europa de Est.
Majorare a prețurilor ar putea conduce la o amplificare a sărăciei energetice
Această majorare a prețurilor ar putea conduce la o amplificare a sărăciei energetice și la dificultăți majore în plata facturilor pentru milioane de gospodării. Riscul este ca peste 25% dintre familii să ajungă în zona vulnerabilității energetice. Totodată, impactul asupra economiei este estimat a fi semnificativ, cu o creștere a inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea duce rata anuală a inflației peste 8,25%.
Sprijinul guvernamental promis pentru perioada de după liberalizare este considerat insuficient și prost calibrat. Ajutoarele acoperă doar o treime din ceea ce s-a oferit anterior companiilor, iar pragul de venit pentru eligibilitate (1.940 lei/lună) este sub nivelul actual al sărăciei relative.
În contextul în care veniturile populației stagnează, iar prețurile cresc, sindicaliștii estimează că rata sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) va urca de la 19% în 2024 la aproximativ 24% în 2025, adăugând circa 400.000 de persoane în categoria populației sărace. România ar putea astfel ajunge pe locul trei în UE în ceea ce privește rata sărăciei.
Propuneri de măsuri urgente pentru limitarea impactului
Inflația și presiunile asupra nivelului de trai determină BNS să propună un set de măsuri pe termen scurt. Printre acestea: reevaluarea pragului de venit pentru acordarea subvențiilor, formarea unei celule de criză interinstituționale și verificarea ofertelor furnizorilor de energie.
Sindicaliștii cer investigații asupra posibilelor manipulări ale pieței și aplicarea strictă a legii privind facturarea și raportarea datelor de consum.
BNS avertizează că noile măsuri de sprijin, deja diminuate prin majorarea TVA, riscă să fie insuficiente. Estimările arată că rata sărăciei ar putea urca la 24% în 2025, cu peste 400.000 de persoane reintrând în această categorie. România ar putea astfel coborî pe locul trei în clasamentul european privind excluziunea socială.
