Inflația rămâne aproape de 10% la început de 2026. Economiștii avertizează: Scăderea va fi lentă

Rata anuală a inflației s-a situat la 9,6% în ianuarie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în ușoară scădere față de 9,7% în decembrie 2025. Deși ritmul creșterii prețurilor a încetinit marginal, nivelul rămâne ridicat, iar analiștii estimează că o temperare mai vizibilă ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului.

Inflația de bază, principalul obstacol în calea dezinflației rapide

Economiștii explică faptul că presiunile persistente din economie sunt alimentate de așa-numita „inflație de bază”, care exclude componentele volatile și reflectă tendințele structurale ale prețurilor.

„Avem o inflație de bază foarte mare, care înseamnă că am avut niște creșteri importante la care ne raportăm, care s-au desfășurat până destul de târziu în anul trecut. Ceea ce înseamnă că ceea ce spun cei de la BNR, cu prognoza aceea de 4%, e un obiectiv pe care îl putem atinge abia la finalul anului”, a declarat pentru Digi24.ro Christian Năsulea, profesor de economie mondială.

Potrivit acestuia, baza statistică ridicată generată de scumpirile accelerate din 2025 va continua să mențină inflația la cote mari în următoarele luni.

„Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni și abia după iulie-august încolo vom începe să vedem o rată de inflație care să fie ajustată semnificativ”, a explicat economistul.

Energia și serviciile continuă să tragă prețurile în sus

Datele INS arată că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% comparativ cu ianuarie 2025, în timp ce serviciile au consemnat cea mai mare creștere anuală, de 11,59%.

Energia electrică rămâne unul dintre cei mai importanți factori de presiune, cu o creștere anuală de peste 59%. În paralel, prețurile alimentelor au avansat cu 7,86%, cele mai consistente scumpiri fiind raportate la cacao și cafea. Există însă și excepții: cartofii au înregistrat o ieftinire față de aceeași perioadă a anului trecut.

Christian Năsulea subliniază că evoluția pieței energiei continuă să influențeze decisiv costul vieții. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025, suprapusă peste factori externi – inclusiv condiții meteo și dificultăți logistice pe piața gazelor – a întârziat ajustările descendente anticipate pentru 2026.

„Am sperat la niște prețuri mai mici la mijlocul lui 2026, însă factorii externi și condițiile din piață au făcut ca lucrul acesta să nu se întâmple încă. Din păcate, cred că va mai dura până când prețul la energie electrică să ajungă mai jos”, a spus acesta.

Inflația se vede direct în buzunarul consumatorilor

O rată anuală apropiată de 10% se traduce în scumpiri resimțite zilnic „la raft”, chiar dacă indicele general reprezintă o medie statistică.

„Exact asta înseamnă să ai inflație care este aproape de 10%. Prețurile cresc cu aproape 10% de la un an la altul, iar efectul este simțit foarte puternic de consumatori, indiferent dacă veniturile cresc sau nu. Lucru care nici măcar nu mai este adevărat la medie în momentul acesta”, a explicat Năsulea.

Economistul atrage atenția că, dincolo de medie, anumite produse pot înregistra scumpiri mult mai abrupte, de 30–40%.

Puterea de cumpărare, sub presiune

Economistul Adrian Negrescu avertizează că nivelul actual al inflației erodează semnificativ puterea de cumpărare, într-un context în care o pondere tot mai mare din venituri este direcționată către cheltuieli esențiale.

„Această creștere de prețuri se vede în potențialul populației de a cumpăra. Mai mult de jumătate din banii pe care românii câștigă au ajuns să îi dea, din păcate, pe mâncare și pe aceste servicii utilitare de bază: factura la energie, factura la gaze, factura la întreținere. Din această perspectivă, provocările sunt în continuare foarte mari, mai ales că salariile și pensiile au fost înghețate în acest an”, a spus economistul.

Adrian Negrescu estimează o posibilă încetinire a inflației în a doua parte a anului, în principal ca urmare a efectului de bază.

„Din a doua parte a anului, în iulie-august-septembrie, vom vedea o scădere semnificativă a inflației pentru că nu va mai fi luată în calcul creșterea spectaculoasă a prețului la energie. E un efect de bază care va duce inflația undeva spre 5-5,5%, urmând ca, în funcție de modul în care vom trata problema gazelor și liberalizarea prețului pentru agenții economici, să vedem o traiectorie pozitivă, în sensul scăderii spre 4% sau, dimpotrivă, noi scumpiri”, a explicat acesta.

Totuși, specialistul avertizează că o eventuală reducere a inflației nu înseamnă automat ieftiniri.

„Probabil din a doua parte a anului lucrurile vor arăta mai bine, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea”, a punctat Negrescu.

2026, un an dificil pentru consumatori

Chiar dacă dinamica prețurilor ar putea încetini spre finalul anului, costurile ridicate la energie, servicii și produse de bază continuă să afecteze bugetele gospodăriilor. Economiștii atrag atenția că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile trebuie să își adapteze cheltuielile la noile realități.