Indie-rock este un curent localizat mai curand in America si vine de la „indie radios”, statiile de radio independente care au proliferat in anii ‘80 ca alternativa la marile retele, acestea prea conduse de precepte de marketing si de o politica muzicala relativ conservatoare, conjugata cu a marilor case de discuri. Insa Stereolab este o trupa londoneza, care isi trage numele de la un procedeu de imprimare stereofonica din anii ‘50. Trupa s-a nascut la inceputul anilor ‘90 din mariajul, la propriu, al lui Tim Gane (chitara, keyboards) si Letitia Sadier (voce, keyboards) si s-a vrut, pentru inceput, un experiment underground, care a scos pe piata o serie de single-uri ajunse azi piese de colectie. Primul album, „Transient Random-Noise Bursts with Announcements”, a aparut in 1993, pentru ca trupa sa treaca la un sound mai complex cu „Mars Audiac Quintet” (1994). Acesta din urma este considerat cel mai melodios si accesibil album Stereolab, pentru bucati ca „Ping Pong” sau „L’ Enfer des Formes”, mai aproape de pop decat de experiment.
Desi aparenta simplitate a sound-ului e rezultatul unei gandiri orchestrale complexe (utilizarea sintetizatoarelor analogice e un exemplu de tehnica reinventata), grupul are toate caracteristicile indie-rock-ului: linii melodice simple si tentante, directete a mesajului, romantism de filiatie grunge. Un diletantism creativ, alaturi de fagasul normal al productiei muzicale, de felul celui care a provocat explozia Vama Veche la noi.