Seniori care ating vârsta de pensionare, dar nu îndeplinesc condițiile pentru pensie
În 2024, ponderea celor de peste 65 de ani expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. Printre motivele principale se află nivelul scăzut al pensiilor și lipsa oricărui venit pentru o parte dintre vârstnici.
Datele arată un nivel alarmant, mai ales după ce, în toamna trecută, pensiile au fost recalculate conform noii legislații.
Problema nu este generată doar de pensiile mici – aproximativ un milion de români încasează lunar sub 1.300 de lei, conform statisticilor CNPP pentru luna iulie – ci și de faptul că o parte semnificativă dintre vârstnici nu au niciun fel de venit.
Situația este frecvent întâlnită în rândul femeilor, care, în trecut, au ales să se ocupe de gospodărie și copii, în timp ce bărbații erau cei care munceau pentru întreținerea familiei.
În cazul bărbaților, există probleme diferite: perioade insuficiente de muncă sau activități prestate fără contract, ceea ce îi împiedică la vârsta pensionării să îndeplinească cerințele pentru a primi suma minimă de la stat.
Condițiile legale pentru obținerea pensiei
Sistemul public de pensii a impus mereu o perioadă minimă de contribuție. Pentru a obține dreptul la pensie, sunt necesari cel puțin 15 ani de cotizare, iar contribuțiile trebuie să fie achitate conform legii. Fără aceste perioade, persoanele care ating vârsta standard nu pot accesa pensia.
Vârsta legală este reglementată de Legea nr. 263/2010 și în prezent este de 65 de ani pentru bărbați și între 62,5 și 63 de ani pentru femei, urmând să ajungă treptat la 65 de ani după 2030.
Există mai multe tipuri de pensii, în funcție de îndeplinirea stagiului complet. Pensia anticipată poate fi accesată cu maximum 5 ani înainte de vârsta standard dacă sunt realizate mai multe contribuții decât minimul cerut. Varianta parțială este disponibilă doar pentru cei cu stagiu complet, dar care nu au împlinit vârsta necesară.
Nu toate persoanele ajunse la vârsta legală primesc pensie
Nu toate persoanele ajunse la vârsta legală primesc pensie, deoarece dreptul la această prestație depinde strict de respectarea condițiilor prevăzute de lege, în special realizarea stagiului minim de cotizare.
„În principal, pensia se acordă persoanelor care au realizat stagiul minim de cotizare în sistemul public”, a declarat Corina Ștefan, specialist resurse umane și fondator 24HR.ro.
Astfel, nu pot primi pensie cei fără stagiu minim, cei care nu au lucrat legal, persoanele care au obținut venituri dar nu au plătit contribuții sociale, precum și cetățenii străini fără muncă în România. De asemenea, cei care nu au împlinit vârsta legală și nu au stagiul complet rămân în afara sistemului.
„Mai există şi alte categorii de persoane care riscă să nu primească pensie dacă nu realizează stagiul minim de cotizare, care pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani.
O astfel de categorie este reprezentată de persoanele care, după ce şi-au început viaţa profesională şi au contribuit câţiva ani la sistemul de pensii, şi-au întemeiat o familie şi au ales să rămână acasă pentru a se ocupa de gospodărie sau de creşterea copiilor.
Dacă, din această cauză, nu ating pragul minim de stagiu, legea le oferă posibilitatea de a încheia o convenţie cu Casa de Pensii pentru a-şi plăti singuri contribuţiile pentru perioadele lipsă”, a declarat Corina Ştefan pentru Adevărul.
Dreptul la pensie este strâns legat de contribuţii şi de stagiul minim
Există și situații în care persoanele au muncit legal, dar angajatorii nu au virat contribuțiile la buget. În astfel de cazuri, spune specialistul, este esențial ca fiecare angajat să-și verifice periodic stagiul de cotizare, verificare disponibilă și online prin site-ul Casei de Pensii.
Perioadele de suspendare, cum sunt concediile fără plată, pot diminua anii de cotizare. Chiar și câteva luni pot face diferența între obținerea sau nu a dreptului la pensie. Cei aproape de pragul minim trebuie să fie atenți la aceste detalii.
Înainte de 2003, pentru activități part-time se foloseau convenții civile de prestări servicii, înregistrate la ITM. Mulți vin acum după adeverințe pentru dosarul de pensie, dar află că acele perioade nu sunt recunoscute la calcul, deoarece contribuțiile de asigurări sociale nu erau plătite, ci doar cele de sănătate.
„În concluzie, dreptul la pensie este strâns legat de contribuţii şi de stagiul minim, adică numărul de ani în care s-a plătit efectiv această contribuţie, nu de faptul că o persoană are venituri. Chiar cine are bani din alte surse, dacă nu a plătit contribuţiile sociale, nu va primi pensie”, a încheiat specialistul.
Cum funcționează indemnizația socială
Confuzia apare și în privința indemnizației sociale. Mulți cred că aceasta este oferită automat la vârsta de pensionare. În realitate, ea se acordă doar pensionarilor cu venituri din pensii sub 1.281 lei.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, în iulie 2025 aproape un milion de români au beneficiat de această sumă pentru a completa pensia până la plafonul stabilit. Valoarea indemnizației sociale este reglementată prin mai multe acte legislative, inclusiv Legea nr. 196/2009 și modificările ulterioare.
Astfel, doar beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri cumulate din pensii și indemnizații nu depășesc plafonul, primesc această sumă lunară. Seniorii fără pensie sau fără stagiu minim de cotizare nu se pot încadra, chiar dacă nu au venituri.
