Încă un mit se prăbușește: CE NU ȘTIAI despre AUTOSTRĂZILE NEMȚILOR

Şi în ziua de azi se crede că autostrăzile din Germania ar fi meritul lui Hitler şi că şomajul masiv din vremea naţional-socialismului a fost eradicat tocmai prin construirea acestora. Nimic mai fals! Adolf Hitler stă mândru, cu lopata în mână, în mijlocul unui grup de soldaţi. Un militar poartă un aparat foto pentru a imortaliza momentul, dar şi pentru documentare în vederea unui nou tronson de autostradă.

Era imaginea care a împânzit ziarele vremii, mai ales pe cele din zonele în care au fost construite părţi din "autostrada Reich-ului". Dar această înscenare era numai praf în ochii cetăţenilor. Începerea lucrărilor sau inaugurarea autostrăzilor au fost sărbătorite în alte împrejurări, cu alţi actori. Numai că mulţimea n-avea habar.
O schimbare de atitudine stranie căci, în urmă cu numai câţiva ani, o mare parte din Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor (NSDAP) şi comuniştii au sabotat construirea aşa-numitelor "piste din plăci de beton". Proiectul ar fi servit "numai intereselor aristocraţilor bogaţi şi capitaliştilor evrei", au argumentat naziştii. Negocierile politice în vederea finanţării proiectului nu au mai avut loc. Naziştii au descoperit utilitatea autostrăzilor abia în 1933, când a venit Hitler la putere.
 Până în 1929, construirea autostrăzilor a fost împiedicată de criza economică şi de lipsa capitalului. Germania era doborâtă din cauza şomajului masiv, a inflaţiei galopante şi a despăgubirilor de război (după Primul Război Mondial). Singurul care a reuşit să finanţeze o bucată de autostradă a fost Konrad Adenauer, pe atunci primar al oraşului Köln.
Tronsonul între Köln şi Bonn, actuala A555, avea 20 de kilometri şi a fost dat în folosinţă la jumătatea anului 1932. Viteza maximă admisă pe autostradă era de 120km/h, deşi majoritatea autoturismelor atingeau pe atunci cel mult 60km/h. La vremea aceea, în regiunea din jurul oraşului Köln se desfăşura cel mai mare trafic rutier din Germania.
Hitler îşi băga nasul peste tot
În 1909, câţiva industriaşi şi cetăţeni de vază pasionaţi de maşini, reuniţi într-o asociaţie, s-au angajat în realizarea unui drum pe care maşinile să poată circula fără praf, fără bălegar de cai, fără căruţe şi pietoni. În 1913, la Berlin, au început lucrările la aşa-numita "stradă pentru maşini şi antrenament" – pe scurt: AVUS. Preconizată era construirea unui tronson de 17 kilometri.
Dar banii au ajuns numai pentru 10 kilometri de drum. Primul Război Mondial a întrerupt lucrările. După conflagraţie, autostrada de la porţile Berlinului a servit ca pistă de testare a maşinilor sport şi ca loc de desfăşurare a curselor.
mai multe, pe DEUTSCHE WELLE