În ce mod dorește UE să asigure accesul la materii prime rare
SURSA FOTO: Dreamstime
Hendrik Kafsack a relatat o opinie cu privire la modul în care Uniunea Europeană se va redresa în urma pandemiei de coronavirus care a pus la grea încercare marile puteri. De asemenea, acesta a scos în evidență dependența UE de lanțurile internaționale de aprovizionare.
„Criza provocată de pandemia de coronavirus a evidențiat cât de dependenți suntem de lanțurile internaționale de aprovizionare”, dezvăluie vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, și explică modul în care Uniunea Europeană ar trebui să devină mai independentă pe viitor. Dubla reorientare a economiei europene către protejarea climei și către digitalizare nu implică doar provocări financiare pentru UE. Aprovizionarea cu materiile prime necesare îndeplinirii ambelor obiective nu este garantată.
Prin urmare, Comisia Europeană a prezentat joi la Bruxelles o nouă strategie pentru a răspunde cererii în creștere și a evita noi dependențe față de țări terțe. „Nu trebuie să ne permitem să devenim la fel de dependenți de importurile de materii prime importante precum suntem astăzi de importurile de materii prime de origine fosilă”, a evidențiat Šefčovič, adăugând că electro-mobilitatea va crește semnificativ cererea de materii prime în UE.
De exemplu, cantitatea de litiu necesară pentru baterii specifice va fi de 18 ori mai mare în 2030 decât în prezent, iar până în 2050 de 60 de ori mai mare. Cererea de cobalt va fi de 5 ori mai mare până în 2030 și de 15 ori mai mare până în 2050. Nevoia de soluri rare, necesare pentru magneții utilizați în turbinele eoliene, va crește de 10 ori până în 2050.
UE era oricum dependentă
Problema este că UE este deja foarte dependentă de importurile acestor materii prime. În prezent, tot litiul procesat în UE provine din țări terțe, în procent de 78% din Chile. 98% din solurile rare utilizate în UE provin din China, Turcia furnizează 98% din compușii chimici ai boratului, iar Africa de Sud 71% din cantitatea necesară de platină.
Prin urmare, Comisia Europeană dorește să promoveze extracția materiilor prime chiar din țările UE, deoarece multe dintre aceste materii prime necesare se găsesc cu siguranță în solul european, inclusiv în Germania. Există, în special, oportunități miniere interesante pentru litiu, nichel, cobalt, grafit și mangan. Până în 2025, procentul de litiu extras din Europa urmează să crească la 80% din cantitatea totală necesitată. În plus, printr-o nouă alianță pentru materii prime, pe care comisia europeană intenționează să o alcătuiască până la sfârșitul lunii, se urmărește furnizarea de soluri rare și roci magnetice în strânsă cooperare cu industria.
Primele proiecte-pilot sunt programate să înceapă în 2021. Comisia Europeană dorește să acorde finanțare pentru aceste planuri. În cele din urmă, dacă UE va putea crește extracția materiilor prime din propriile teritorii depinde în mare parte și de deciziile pe care le vor lua statele membre. Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a dat glas unui vis pentru viitor, acela al extragerii materiilor prime de pe alte planete din spațiul cosmic, de exemplu de pe Lună.
Nu există nicio garanație
Cu toate acestea, țările membre UE nu ar putea garanta întreaga aprovizionare, de aceea, UE trebuie să promoveze și reciclarea materiilor prime importante, a reliefat Maroš Šefčovič. Rata de reciclare a metalelor precum fierul, zincul și platina este în prezent de 50%, proporție prin care s-ar putea acoperi un sfert din cerere.
Totuși, pentru alte materii prime, precum solurile rare sau metalele galiu și indiu, rata de reciclare este aproape inexistentă. Prin urmare sunt așteptate multe îmbunătățiri. De asemenea, UE dorește să colaboreze mai strâns cu țările care furnizează materii prime, nu în ultimul rând cu state din Africa. Sub forma unui parteneriat strategic, UE ar putea ajuta, din punct de vedere financiar țările din care să exploateze în schimb materii prime într-un mod durabil.
Primele proiecte-pilot cu statul canadian, cu țări africane interesate și țări din vecinătatea UE ar trebui să înceapă încă din 2021.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





