Impozit suplimentar de la 31 decembrie. Experții avertizează: ,,Suntem păcăliți. Vor fi plătite de populație”
SURSA FOTO: Dreamstime
Expertul în energie, Dumitru Chisăliță, subliniază că, deși există o schimbare de guvern, în realitate, continuă aceleași politici financiare. El afirmă că fostul Guvern a gestionat fondurile într-un mod iresponsabil, iar acum actualii conducători sunt nevoiți să preia povara acestor cheltuieli, chiar dacă sunt parte din același sistem.
Impactul noului impozit de 1,5% asupra construcțiilor speciale
Impactul noului impozit de 1,5% asupra construcțiilor speciale. Într-un context economic deja instabil, Guvernul României a propus o măsură fiscală care ar putea afecta grav sectoare strategice ale economiei, în special sectorul energetic.
Potrivit Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), o nouă taxă de 1,5% aplicabilă construcțiilor speciale va intra în vigoare la 31 decembrie 2024, iar impactul acesteia va fi simțit nu doar de companiile din domeniu, ci și de întreaga populație.
„Deși toată lumea politică a promis că nu vor crește taxele, în fiecare zi suntem anunțați că noi și noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliți că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populație urmare a creșterii prețurilor. Între măsurile propuse de a acoperi aceste cheltuieli se numără și un nou impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie”, punctează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Impozit de 1,5% și efectele asupra economiei
Impozitul vizează construcțiile care includ infrastructura esențială pentru sectorul energetic, cum ar fi sondele de țiței și gaze, stațiile de tratare, platformele și centralele hidroelectrice sau termoelectrice.
Impozitul va fi aplicat asupra valorii acestor clădiri, fără a ține cont de uzura acestora, ceea ce înseamnă că firmele vor fi obligate să plătească taxe pe o valoare brută mult mai mare decât cea reală a activelor.
Conform FPE, acest impozit excesiv va afecta nu doar investițiile în infrastructura energetică existentă, ci și planurile de viitor pentru dezvoltarea acestui sector, inclusiv proiectele de importanță strategică precum exploatarea gazelor din Marea Neagră și reactoarele de la Cernavodă.
Impactul asupra securității energetice
Un alt efect semnificativ al acestei măsuri este impactul asupra securității energetice a României.
Chisăliță avertizează că investitorii ar putea deveni reticenți în a sprijini proiectele energetice din cauza instabilității fiscale, iar în termen de câțiva ani, România ar putea ajunge în fața unor crize energetice grave, similar cu scenariul din Republica Moldova.
De asemenea, taxele suplimentare vor crește costurile de producție și, implicit, tarifele pentru consumatori, care vor plăti indirect această taxă prin prețurile mai mari la gaze, energie electrică și termică.
Măsuri fiscale suplimentare și efectul asupra microîntreprinderilor
În plus față de taxarea construcțiilor speciale, Ordonanța de Urgență „trenuleț” prevede și alte creșteri fiscale, inclusiv majorarea impozitului pe dividende și impozitarea mai severă a microîntreprinderilor.
Astfel, plafonul de venituri pentru microîntreprinderi va scădea semnificativ, iar regimul fiscal va deveni mai strict, afectând zeci de mii de firme mici, care reprezintă un pilon important al economiei.
Aceste măsuri riscă să descurajeze investițiile și să pună presiune pe firmele din sectorul privat, cu efecte negative asupra locurilor de muncă și competitivității economice.
Posibile soluții și apeluri la dialog social
Federația Patronală a Energiei (FPE) a subliniat faptul că măsurile fiscale propuse nu au fost discutate în prealabil cu actorii relevanți din industrie și patronate, încălcând astfel principiile unui dialog social real și transparent.
Federația cere reanalizarea taxei de 1,5% și inițierea unui dialog deschis cu reprezentanții mediului de afaceri, în vederea găsirii unor soluții fiscale mai echilibrate, care să nu afecteze negativ competitivitatea economică a României.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





