Exista si in Romania o serie de grupuri care fac lobby pentru victoria capitalismului in tara noastra. Ele nu se rezuma la a-si afirma adeziunea pentru aceasta oranduire sociala, ci intervin activ cu observatii si propuneri la nivelul Executivului pentru a se accelera tranzitia.
Spre exemplu, Clubul Economic German din Romania, care are peste 100 de membri, oameni de afaceri germani care au investit local circa 600 milioane USD, intr-o scrisoare adresata Consiliului de Coordonare Economica Financiara, formuleaza o serie de observatii pertinente asupra mediului de afaceri.
O prima grupa de observatii vizeaza sectorul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), sector care in Germania realizeaza 70-80% din produsul intern brut. Comentand restrangerea facilitatilor acordate IMM drept contraproductive, se subliniaza ca totusi legislatia nesigura, in continua schimbare, reprezinta cea mai mare piedica in calea intreprinzatorilor. Este vorba, in primul rand, de suspendarea aplicarii Legii nr. 133/1999, masura la care in ultima luna s-a revenit (cu privire la scutirea de taxe vamale pentru import de echipamente, know-how si materii prime pentru obiectivele de investitii) si se experimenteaza inregistrarea unica a firmelor.
Cum in Germania orice afacere se porneste cu un credit bancar, intreprinzatorii germani sunt uimiti de nivelul garantiilor cerute de bancile comerciale romanesti pentru finantarea investitiilor, de pana la 130% fata de valoarea creditului solicitat.
Un alt set de propuneri vizeaza adaptarea mecanismului economic la fenomenul de inflatie ridicata. Amortizarea mijloacelor fixe la valoarea de achizitie nominala genereaza, in timp, imposibilitatea inlocuirii lor. Recuperarea prin restituire, la sfarsitul anului, a unor cheltuieli efectuate in cursul anului nu poate sa acopere decat partial cheltuielile si duce in lipsa unor compensari a inflatiei, la decapitalizarea firmelor. In sfarsit, se apreciaza ca revenirea la o prevedere dintr-o mai veche lege a impozitului pe profit, neimpozitarea profitului reinvestit pe piata de capital ar dinamiza aceasta piata.
O alta voce autorizata sa vorbeasca in numele sectorului privat o reprezinta Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR). IMM-urile detin in Romania 98% din capitalul societatilor private, reprezentand totodata 99,8% din numarul firmelor private care functioneaza in tara. In aceste conditii, cerinta CNIPMMR ca strategia economica sa fie in mai mare masura focalizata pe dezvoltarea IMM apare ca legitima. Strategia de dezvoltare economica pe termen mediu preve-de valorificarea potentialului de crestere economica si de creare de locuri de munca pe care il are sectorul IMM, prin acordarea de facilitati cum sunt: garantii pentru credite, granturi, subventionarea dobanzilor, sprijinirea accesului IMM la proiecte de investitii publice sau cu finantare externa.
Facilitati cu dus
si intors
Multe dintre aceste masuri au fost demarate, dar s-au blocat pe parcurs. La recenta intalnire a premierului Mugur Isarescu cu presedintii camerelor de comert si industriei s-a relatat ca in aplicarea Ordonantei nr. 23/1999 privind fondurile de garantare, camerele teritoriale au constituit sase societati de garantare a creditelor cu un capital de 5,1 miliarde lei.
Banii stau insa blocati in banci si fondurile de garantare nu functioneaza din cauza lipsei instructiunilor de aplicare a ordonantei si a cofinantarii de la Buget. Camera de Comert si Industrie Hunedoara semnaleaza, de asemenea, dificultatile de punere in aplicare a programelor de reconversie economica in zonele defavorizate din judet: zona Vaii Jiului si zona Brad.
Demararea investitiilor in cadrul acestor programe este blocata de intarzierea unei ordonante care sa inlature birocratia din faza de avizare-autorizare, proiect de ordonanta inaintat Executivului.
Alte cerinte pentru dezvoltarea sectorului privat sustinute de CNIPMMR, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania si camerele de comert vizeaza revenirea la prevederile Legii nr. 133.1999 legate de accesul IMM la spatiile si echipamentele nefolosite din firmele de stat, transformarea unei banci de stat intr-o banca de dezvoltare pentru IMM, reducerea urgenta a blocajului financiar. Multe dintre problemele mentionate se regasesc in Legea privind incurajarea IMM-urilor, care asteapta sa fie adoptata de Parlament. CNIPMMR estimeaza ca numai revenind la Legea nr. 133/1999 in ansamblul ei s-ar putea obtine o crestere a PIB de 6-7% pe an si 200.000 noi locuri de munca.
O atentie speciala este acordata si de Banca Mondiala dezvoltarii IMM. In raportul „Drumul spre stabilitate si prosperitate in Europa de Sud-Est”, prezentat la Conferinta pentru finantare regionala in Europa de Sud-Est (Bruxelles 29-30 martie 2000), se fac unele recomandari specifice pentru Romania, care privesc: dezvoltarea sectorului privat prin cresterea accesului IMM la finantare pe termen mediu si lung, dezvoltarea unor noi instrumente de finantare pentru micile firme care nu au acces la credite bancare, accelerarea privatizarii prin eliminarea restrictiilor la investitiile straine de portofoliu, mai buna gestionare a fondurilor de sanatate si de pensii. Intr-un capitol distinct dedicat administratiei publice, se releva efectele negative asupra noilor intreprinzatori ale fragmentarii excesive a functiilor administrative intre ministere si agentiile guvernamentale care au in subordine nu mai putin de 1.821 institutii, intre care exista o slaba comunicare si coordonare.
Disfunctiile sistemului se reflecta in lipsa de solicitudine a functionarilor fata de cetateni, viciind mediul de afaceri.
Raportul datorie externa/produs intern brut destul de ridicat ii face pe raportori sa atraga atentia asupra modului de utilizare a imprumuturilor externe care, transformate in datorie publica, accentueaza saracirea populatiei.