ÎCCJ decide miercuri. Se judecă contestația lui George Simion privind anularea alegerilor

ÎCCJ va judeca miercuri contestația depusă de George Simion privind decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. În sesizarea depusă se precizează faptul că decizia CCR este un precedent periculos, care subminează principiul suveranității naționale.

George Simion contestă la ÎCCJ decizia CCR privind anularea alegerilor

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a depus o contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) nr. 32, care a anulat întregul proces electoral al alegerilor prezidențiale. Judecarea contestației va avea loc miercuri, la ora 11:30.

În sesizarea depusă la ÎCCJ, George Simion susține că decizia CCR din 6 decembrie reprezintă un precedent periculos, subminând principiul suveranității naționale, prevăzut de articolul 2 din Constituție. Potrivit acestui articol, „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”.

Liderul AUR afirmă că decizia CCR poate fi utilizată pentru a împiedica schimbarea puterii prin alegeri democratice, afectând astfel încrederea publicului în democrație și statul de drept.

George Simion subliniază, de asemenea, că aceeași instanță a validat rezultatele turului I al alegerilor prezidențiale pe 2 decembrie, înainte de a anula întregul proces electoral patru zile mai târziu.

Critici aduse motivării CCR

Simion consideră că decizia de anulare a procesului electoral s-a bazat exclusiv pe informații din notele informative primite de la SRI, SIE și Ministerul de Interne, desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acesta argumentează că rolul autorităților este de a veghea asupra corectitudinii procesului electoral în timpul alegerilor, nu după încheierea acestora.

„Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele „probe” pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE și Ministerul de Interne, așa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, rațional sau emoțional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acțiune statală în viitoarele alegeri. (…)

A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuție de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, se arată în contestația formulată de liderul AUR.

George Simion mai avertizează că anularea procesului electoral ar putea deveni un tipar de acțiune al autorităților în viitoarele alegeri, subminând astfel integritatea și transparența procesului democratic.

Contextul deciziei CCR

Decizia CCR a anulat întregul proces electoral al alegerilor prezidențiale, nu doar turul I, justificând că au existat nereguli grave, precum imixtiunea unui „actor statal” în campania unui candidat, așa cum a reieșit din notele informative desecretizate. CCR a invocat încălcarea egalității de șanse între candidați și utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale în campania electorală.

Această hotărâre impune reluarea completă a procesului electoral, iar candidații invalidați pe parcurs ar putea fi eliminați din cursa electorală.