Iancu Guda, despre creșterea taxelor și provocarea colectării eficiente în planul de guvernare 2025–2028
Potrivit lui Iancu Guda, provocarea esențială, care poate genera în același timp și sentimente de frustrare în sectorul privat, este că majorarea taxelor pentru antreprenori și populație este certă și imediată, în timp ce reformele din sectorul public sunt încă la nivelul general de direcții și principii.
„Tocmai pentru a ne asigura că reformele necesare din sectorul public chiar se vor face, iar evaziunea fiscală și economia subterană vor fi reduse la minimum posibil cât de repede, este extrem de important să înțelegem, în primul rând, de ce nu colectează eficient ANAF impozitele și taxele deja declarate!?
Am analizat toate taxele și impozitele tuturor companiilor active în România care sunt declarate și înregistrate la ANAF, dar necolectate (deci nu include economia subterană, evaziunea și orice formă de înșelăciune / subevaluare a taxelor și impozitelor). Vorbim despre sume imense de bani (84 miliarde Lei) despre care ANAF știe dar nu sunt colectate, două treimi mai vechi de 3 ani!Am inclus aici lista cu top 1000 restanțieri care au datorii declarate și neplătite în valoare totală de 46,6 miliarde Lei.”, a scris acesta pe blogul personal.
ANAF și datoria de 84 miliarde lei din 2024
În opinia lui Iancu Guda, evoluția și distribuția impozitelor și taxelor restante înregistrate de ANAF la finalul anului 2024 este ilustrată în graficul următor. Principalele concluzii sunt foarte clare:
- Deteriorare accelerată: ANAF are de recuperat la finalul anului 2024 circa 84 mld. Lei, în creștere față de 73 mld. Lei (2023) sau 68 mld. Lei (2022). Soldul crește de două ori mai accelerat decât crește economia (PIB nominal). Sunt în total 40.000 de companii (7% din firmele active în România) care nu își plătesc taxele și impozitele, deși sunt declarate.
- Vechime: peste 60% din sold sunt restante mai vechi de 3 ani. De ce trece timpul și ANAF nu face nimic? Care este soluția (propun mai jos câteva idei).
- Concentrare mare: top 1000 restanțieri concentrează 64 miliarde Lei, din care 18 miliarde Lei provin de la companii de stat.
Ce se poate face?
Potrivit spuselor sale, este suficient să analizăm chiar și primele 100 de companii cu cele mai mari restanțe fiscale pentru a vedea imediat care sunt problemele evidente, iar soluțiile foarte clare. Am identificat 3 mari probleme, unde completez cu soluțiile aferente:
- Companiile de stat (vezi restanțe mari la CFR Călători sau Marfă, Conservarea Minelor, Romarm, diverse rafinării, mine de exploatare cărbune etc.). Soluția este simplă: ANAF are maximum 3 ani să colecteze. Dacă nu reușește în acest termen, vinde creanțele fiscale unor fonduri de investiții specializate în restructurare (turnaround), care pot transforma aceste datorii în acțiuni pe un orizont de 3-5 ani. Între timp, fondurile de investiții specializate numesc oameni cheie în firmele de stat (administrator, director financiar, audit, contabilitate etc.), fac curățenie generală (transparență, procese și oameni noi, KPI etc.), înlocuiesc consiliile de administrație și managementul numit politic, le eficientizează și apoi le listează la BVB (transparență și guvernanță corporativă).
- Companii private care fac marea evaziune de TVA – import și distribuție de alcool, tutun, traderi de energie (privește lista top 100 restanțieri și este evident numai după numele companiilor). Aici soluția unică este taxarea inversă (TVA plătit o singură dată la final pe lanțul economic) combinată cu TVA split (suma de TVA plătită într-un cont separat unde statul are acces necondiționat).
- Sucursale off-shore (vezi DIAMOND OFFSHORE NETHERLANDS BV AMSTERDAM SUCURSALA BUCUREȘTI cu datorii de 404 milioane Lei), consultanță (vezi firma OANA MANAGEMENT SRL cu zero angajați și datorii ANAF de 481 milioane Lei) și diverse ciudățenii (vezi LICIUCHICIU WEB DESIGN cu 1 angajat și datorii de 421 milioane Lei). Soluția este implementarea de analize de risc bazate pe e-Factură + SAFT și investigații imediate la orice semnal dubios.
„Cu aceste reforme și continuarea digitalizării ANAF, cred că se poate rezolva o bună parte din aceste provocări. Se poate face România mai bună!”, susține Iancu Guda.