Haos sanitar. Aproape jumătate dintre pacienţii cu COVID trimişi de România în străinătate au murit
Sursă: Inquam Photos / Octav Ganea
Cel de-al patrulea val al pandemiei a făcut ravagii în România. Au fost înregistrate timp de mai multe săptămâni sute de decese în doar 24 de ore, iar jumătate dintre pacienții infectați transferați în străinătate au pierdut și ei lupta cu virusul, arată datele oficiale.
La cererea news.ro, DSU a transmis o serie de date oficiale cu privire la situația pacienților români infectați cu noul coronavirus și transferați în străinătate. Potrivit sursei citate, aproape jumătate dintre aceștia au decedat.
Mai exact, potrivit datelor transmise de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dintre cei 84 de pacienţi transferaţi, mai mult de jumătate dintre aceştia, respectiv 47, au fost duşi la Spitale din Ungaria. Au mai fost transferaţi în Germania 18 pacienţi, în Polonia 9, în Italia 4 şi câte doi în Austria, Danemarca şi Cehia.
De menționat este faptul că DSU nu a oferit date cu privire la vârstele pacienţilor, dacă erau bărbaţi sau femei şi nici nu a precizat dacă erau sau nu vaccinaţi, invocând Regulamentul UE 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), fiind vorba despre date prin care o persoană poate fi identificată sau identificabilă.
”De asemenea, art. nr. 21 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia”, a transmis DSU.
Jumătate din pacienții transferați au murit
DSU a precizat însă că aproape jumătate dintre pacienţii transferaţi în străinătate au murit. Este vorba despre un număr de 41 de persoane.
”Vă facem cunoscut că, până în prezent, 41 de pacienţi cu COVID-19 transferaţi în unităţi spitaliceşti din afara României au decedat”, a mai transmis instituţia.
Amintim faptul că România a luat această măsură și a început să transfere pacienţi cu coronavirus aflaţi în stare gravă în 14 octombrie în contextul în care, la momentul respectiv, de zile întregi, autorităţile nu aveau niciun pat liber în secţiile de ATI, iar numărul pacienţilor care aveau nevoie de îngrijire de Terapie Intensivă era în creştere constantă.
Totodată, în acea perioadă, au fost înregistrate și recorduri de infectări şi decese. Cel mai sumbru bilanț a fost înregistrat în 19 octombrie, când au fost raportate 18.863 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 574 de decese. De asemenea, 1.805 pacienţi erau internaţi la ATI.
În ceea ce privește transferul persoanelor, autorităţile naţionale au decis să suporte de la bugetul de stat toate cheltuielile privind transferul în străinătate, dar şi repatrierea, indiferent dacă este vorba de pacienţi vindecaţi, sau de pacienţi care au decedat. Prima ţară cu care s-a încheiat un acord în acest sens a fost Ungaria, dispusă să preia 50 de pacienţi.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





