Guvernul, supraponderal dupa restructurare

Reducerea numarului ministrilor de la 25 la 17 nu a reusit sa-l salveze pe premierul de atunci de la cadere. Mizele restructurarii din 2004 sunt cu totul altele. Guvernul Adrian Nastase trebuie sa convinga, pe de o parte, Uniunea Europeana ca este ferm decis sa continue reformele pentru a putea incheia anul acesta negocierile si dosarele de aderare, iar pe de alta parte, trebuie sa ofere electoratului senzatia unei schimbari reale in anul alegerilor. Solutia a fost gasita si de data aceasta in m

Reducerea numarului ministrilor de la 25 la 17 nu a reusit sa-l salveze pe premierul de atunci de la cadere. Mizele restructurarii din 2004 sunt cu totul altele. Guvernul Adrian Nastase trebuie sa convinga, pe de o parte, Uniunea Europeana ca este ferm decis sa continue reformele pentru a putea incheia anul acesta negocierile si dosarele de aderare, iar pe de alta parte, trebuie sa ofere electoratului senzatia unei schimbari reale in anul alegerilor. Solutia a fost gasita si de data aceasta in modificarea „aranjamentului” intern al functiilor din Cabinet.Noua formula a Guvernului nu va avea, cu siguranta, avantajul de a reduce cheltuielile bugetului public. Dimpotriva, ar putea insemna chiar cresterea sumelor alocate, in conditiile in care vom avea mai multe ministere si mai multe functii. Surse guvernamentale afirma ca numai pentru cabinetul noului ministru de stat Ioan Talpes urmeaza sa fie angajate 20 de persoane. In plus, trecerea unor agentii de la un minister la altul, schimbarea titulaturii diferitelor institutii va presupune de asemenea cheltuieli suplimentare. Secretarul de Stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Gherghina, spune ca pana acum nu a fost facuta o estimare a costurilor restructurarii. „Teoretic, nu ar trebui sa existe multe costuri in plus, majoritatea oamenilor ramanand pe loc. Vom sti mai exact cum stau lucrurile dupa ce va fi aprobata in Guvern hotararea privind reorganizarea si dupa ce se vor incheia protocoale de predare-primire intre institutii”, arata Gherghina.”Cheltuielile in plus nu ar fi o problema in sine, daca rezultatul ar fi o mai buna functionare a aparatului guvernamental. Din pacate, insa, vor exista prea multe straturi de coordonare, apar agentii irelevante, iar acestea fac ca Executivul sa fie greu de reformat in realitate”, considera Sorin Ionita, director de cercetare la Societatea Academica Romana (SAR). Parerea sa este impartasita si de Renate Weber, presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa, care spune ca „asistam la o confuzie intre competentele pe care diferite persoane si structuri le au la acest moment, totul fiind mai mult un demers de imagine, in vederea accelerarii negocierilor de integrare”. In plus, spune Weber, exista semne de intrebare si in privinta persoanelor pe care restructurarea le-a adus in fruntea institutiilor. Pentru a coordona domenii ca justitia, integrarea si armata a fost ales, spre exemplu, consilierul prezidential Ioan Talpes, fost sef in Serviciile de Informatii Externe din perioada comunista.Integrarea, „copilul cu multe moase”Redusa la cifre, restructurarea inseamna trei „megafunctii” noi de ministri de stat pentru Dan Ioan Popescu, Ioan Rus si Ioan Talpes, cu rol de coordonare, si alta de ministru delegat, inca patru institutii nou infiintate, si un ministru inlocuit. Cancelaria premierului, condusa de Alin Teodorescu, se va suprapune partial in atributii cu Secretariatul General al Guvernului si cu institutiile responsabile de integrare. De altfel, pentru „accelerarea” integrarii vor exista nu mai putin de cinci responsabili: premierul (coordonarea si raspunderea politica), ministrul de stat Ioan Talpes (coordonare unitara a procesului), Victor Ponta (controlul implementarii programelor cu finantare comunitara), ministrul integrarii si negociatorul-sef (derularea negocierilor si elaborarea documentelor de pozitie). „Nu este foarte clar cu ce este insarcinat fiecare dintre acesti numerosi responsabili cu integrarea. Riscul este de a pati la fel ca si copilul cu multe moase. Cand se ocupa prea multi de acelasi lucru nu se rezolva nimic”, spune Sorin Ionita. In opinia sa, o alta problema a restructurarilor „de suprafata” prea frecvente este instabilitatea institutiilor, care poate afecta derularea diferitelor programe si proiecte cu care acestea sunt insarcinate. In lipsa unor reforme clare pana acum si presat de criticile UE, Guvernul incearca sa arate ca va trata cu prioritate domeniile „cu probleme”, apeland si in cazul acestei „restructurari” la formula consacrata: mai infiintam un minister.

Institutii scoase de la naftalina
· Nou infiintat, Ministerul Mediului a mai existat pana acum un an. Dupa restructurarea Guvernului din iunie 2003, a fost absorbit la Ministerul Agriculturii.
· Sub forma unei Agentii subordonate premierului a reinviat si fostul minister al Tineretului si Sportului (doar partea legata de „tineret”). Conducerea i-a fost oferita fiicei ministrului Agriculturii, Daciana Sarbu.
· Defunctul Minister al Turismului, transformat in vara anului 2003 in departament in cadrul ministerului Transporturilor, a devenit acum Autoritate Nationala. Coordonarea ii revine tot ministrului Miron Mitrea.