Guvernul Republicii Moldova respinge săptămâna de lucru de 4 zile: Nu e prioritate

Republica Moldova nu intenționează să adopte săptămâna de lucru de patru zile, considerând că productivitatea angajaților este mai importantă decât timpul petrecut la birou. Ministrul Muncii, Alexei Buzu, afirmă că firmele pot opta voluntar pentru un astfel de program, dacă respectă drepturile salariale.

Reducerea săptămânii de lucru nu este o prioritate pentru Guvernul din Republica Moldova

În Republica Moldova, ideea reducerii săptămânii de lucru la patru zile nu se află pe agenda guvernamentală, după cum a declarat recent ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Oficialul a subliniat că, în contextul actual al economiei moldovenești, accentul trebuie pus pe productivitatea angajaților, nu pe numărul orelor petrecute la birou.

Buzu a explicat că, în special în sectoarele servicii și tehnologie informațională, măsurarea performanței prin prisma timpului efectiv lucrat devine tot mai puțin relevantă.

În același timp, legislația actuală permite flexibilitate angajatorilor, atâta timp cât drepturile salariale ale angajaților sunt respectate, iar ziua de muncă nu depășește zece ore.

„Suntem într-o economie care este bazată pe servicii, pe tehnologii informaționale, iar asta înseamnă că unitatea de măsură privind timpul petrecut de cineva la locul de muncă este mai puțin relevantă.

Ceea ce este relevant e ca salariații să fie productivi. Dacă anumiți agenți economici doresc să-și organizeze timpul având patru zile de muncă pe săptămână, pot s-o facă și este mai importantă productivitatea colegilor mei din echipă decât timpul petrecut la muncă.

Guvernul nu va reglementa și nu va impune angajatorilor din R. Moldova un model legat de stabilirea a patru zile de muncă pe săptămână”, a declarat ministrul Buzu.

Modele europene de săptămână redusă

Pe plan internațional, Belgia a fost pionieră în Europa, adoptând oficial săptămâna de lucru redusă în 2022. Experimente similare au avut loc în Portugalia, iar în Marea Britanie acest sistem este deja funcțional de câțiva ani. Polonia, la rândul său, analizează posibilitatea introducerii unor modificări în Codul muncii, care să permită o reducere a orelor de muncă înainte de finalul mandatului actualului guvern în 2027, scrie ea.md.

În regiune, însă, acceptarea unui astfel de model este încă limitată. În România, de exemplu, doar 40% dintre companii sunt deschise la implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile, reflectând o reticență a mediului de afaceri față de schimbările radicale în organizarea timpului de muncă.

Astfel, pentru moment, Republica Moldova optează pentru menținerea cadrului legal existent, oferind în același timp spațiu companiilor să experimenteze flexibilitatea programelor, dar fără o intervenție legislativă ce să reducă oficial durata săptămânii de lucru.

Cum schimbă săptămâna de patru zile modul în care muncim?

Pe măsură ce societățile se adaptează la noile realități economice și tehnologice, tot mai multe voci susțin că e timpul să regândim radical ideea tradițională de muncă. În acest context, conceptul unei săptămâni de lucru formată din doar patru zile câștigă popularitate ca alternativă viabilă la programul clasic de cinci zile, promițând beneficii semnificative atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Tot mai multe organizații renunță la obsesia pentru orele petrecute la birou și încep să evalueze munca în funcție de eficiență și impact. Reducerea numărului de zile lucrătoare, fără a diminua salariile, oferă posibilitatea de a testa cât de mult poate crește productivitatea atunci când angajații beneficiază de mai mult timp liber și se întorc la muncă mai motivați și mai odihniți.

Companiile care au experimentat acest model au remarcat scăderea stresului și a absenteismului, o mai bună concentrare la locul de muncă și un nivel crescut de satisfacție profesională. Angajații devin mai loiali și mai implicați atunci când simt că timpul lor este respectat. În plus, recrutarea devine mai ușoară, într-un climat în care flexibilitatea e mai apreciată decât salariul în sine.

Totuși, această tranziție nu este lipsită de obstacole. Domeniile care presupun activitate neîntreruptă, precum sănătatea sau producția industrială, întâmpină dificultăți în adaptarea la o săptămână mai scurtă. De asemenea, comprimarea orelor de muncă în mai puține zile poate duce la oboseală suplimentară dacă nu este gestionată corect.