43% dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariu, iar pentru 63% dintre aceștia un venit mai mare ar fi principalul motiv pentru care și-ar schimba jobul. Angajatorii cunosc situația, dar având în vedere contextul economic, doar 13% dintre ei ar majora semnificativ salariile în următorul an, iar 44% punctual, conform studiului “Salarii și beneficii – echilibru între așteptări și ofertă” realizat anul acesta de Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România și una dintre cele mai importante din zona Europei Centrale și de Est.
Mulți angajați preferă stabilitate, dar cer creșteri salariale și beneficii mai bune
Sondajul a fost realizat în perioada 15 aprilie – 1 iunie anul acesta și au răspuns 8.898 angajați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria. Pentru o mai bună înțelegere a dinamicii dintre angajați și angajatori, studiul a implicat și 990 de specialiști în resurse umane din aceleași țări.
„Studiul ne arată prin cifre o realitate pe care o simțim deja – angajații români, dar și angajații din celelalte țări participante – își doresc salarii mai mari, dar sunt conștienți că următorii doi ani vor fi dificili și, cel mai probabil, veniturile vor stagna. Specialiștii în resurse umane știu ce își doresc oamenii, iar 44% iau în calcul să facă ajustări punctuale și 13% chiar semnificative. Putem spune că angajatorii sunt tot mai atenți la nevoile angajaților și își adaptează pachetele salariale pentru a-și mulțumi oamenii, dar în același timp rămân foarte atenți la cursul economiei. Dacă până recent vorbeam despre optimism și creșteri ambițioase, astăzi cuvintele cheie sunt precauție, adaptare și echilibru – atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Într-un context economic incert, fiecare pas este calculat cu grijă, dar e clar că dialogul între cele două părți devine tot mai important”, a declarat Costin Tudor, CEO Undelucram, parte a rețelei wherewework.
Datele arată că 72% dintre angajați se gândesc să își schimbe locul de muncă, 28% dintre aceștia căutând deja, iar 44% ar face acest pas doar dacă ar apărea o oportunitate foarte bună. 13% sunt mulțumiți de actualul loc de muncă, iar 8% iau în calcul o schimbare în 6-12 luni. Cei care se gândesc cel mai mult la o modificare a jobului sunt moldovenii, 79% dintre ei luând în calcul această posibilitate, ei fiind urmați de bulgari (74%). Grecii sunt la egalitate cu românii cu un procent de 72%, iar pe ultimul loc se află ungurii, 68% dintre aceștia gândindu-se la schimbarea locului de muncă.
Un pachet mai bun (salariu și beneficii) este în toate cele cinci țări principalul motiv de schimbare a jobului
Un pachet salarial mai atractiv (salariu și beneficii) este principalul motiv de alegere a unui alt job în toate țările participante la studiu. Pe locul al doilea – în România, Republica Moldova și Bulgaria – se află un program flexibil și posibilitatea de a lucra remote, în timp ce în Grecia și Ungaria, locul al doilea este ocupat de dorința de a avea un mediu de lucru mai plăcut (echipă, manager, cultură organizațională). Mediul de lucru este al treilea motiv pentru care românii și-ar schimba jobul (13%), urmat de oportunitățile de dezvoltare profesională (6%).
La nivelul celor cinci țări participante, 3% dintre angajați ar alege alt job pentru motive din zona de soft & life skills (comunicare asertivă, empatie, reziliență).
Aproape 20% dintre angajații români cred că munca lor ar valora mai mult de 3.000 de euro
Aproximativ 33% dintre respondenții români au salarii mai mici de 1.000 de euro, 27% au între 1.000-1.500 de euro, 18% între 1.500-2.000 de euro, 14% între 2.000 și 3.000 de euro, iar 7% peste 3.000 de euro. De altfel, salariile din România sunt cele mai mari din regiune – de exemplu, 70% dintre moldoveni au salarii sub 1.000 de euro și 6% dintre unguri au salarii de peste 3.000 de euro.
Cei mai mulți dintre angajații români – 27% – cred că ar fi corect să aibă un salariu între 1.500 și 2.000 de euro, iar 18% consideră că munca lor ar valora mai mult de 3.000 de euro. 6% dintre angajați spun că ar merita un salariu între 500 și 1.000 de euro. Comparativ, 20% dintre angajații din Republica Moldova cred că ar fi corect să câștige între 500 și 1.000 de euro, iar 40% între 1.000 și 1.500 de euro. Cei mai mulți bulgari (32%) și unguri (36%) consideră că ar merita 1.500-2.000 de euro, iar cei mai mulți greci (39%) cred că ar fi potrivit să aibă un salariu de 1.000-1.500 de euro. Astfel, ca așteptări salariale, românii și ungurii sunt cei mai apropiați, aproximativ 16% dintre unguri dorindu-și un salariu de peste 3.000 de euro, similar cu procentul românilor de 18%.
Grecia – țara cu cele mai mari procente de angajați cărora nu li s-a mărit salariul în ultimii doi ani
Românii își doresc salarii mai mari având în vedere că în ultimii doi ani creșterile salariale procentuale nu au fost semnificative, în timp ce inflația a fost constantă. Astfel, celor mai mulți angajați români (29%) le-a crescut salariul cu 5-10%, iar 26% nu au avut parte de nicio majorare în ultimii doi ani. De remarcat faptul că Grecia este țara din regiune cu cel mare mare procent de angajați (44%) cărora nu li s-a mărit salariul în ultimii doi ani, iar Republica Moldova este statul cu cel mai mare procent al angajaților (14%) cărora li s-a mărit salariul cu peste 20%.
În concluzie, 43% dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariul actual (dintre care 13% foarte nemulțumiți), 26% sunt neutri, 27% sunt satisfăcuți de salariu, iar 4% foarte mulțumiți. Cei mai nemulțumiți la nivel regional sunt ungurii (59%), urmați de bulgari (56%), greci și moldoveni (ambele cu 48%).
Beneficiile pe care le primesc cel mai des angajații din România
Beneficiile pe care le primesc cel mai des angajații din România sunt: tichete de masă (68%), asigurare medicală privată (56%), program flexibil/remote work (40%), bonusuri de performanță (32%), zile suplimentare de concediu (28%), petreceri, teambuilding-uri și evenimente interne (24%), training și dezvoltare profesională (19%), transport decontat (18%), acces la platforme de învățare precum LinkedIn Learning (18%), abonamente la servicii de wellness/sport precum 7card, SanoPass (16%), asigurare de viață (12%), asigurare medicală privată pentru membrii familiei (10%).
În Republica Moldova, cel mai des oferite beneficii sunt tichetele de masă și bonusurile de performanță, în Bulgaria predomină tichetele de masă și asigurarea medicală privată, în Grecia situația este similară (dar pe locul întâi este asigurarea medicală urmată de tichete), iar în Ungaria cel mai des se oferă bonusuri de performanță, program flexibil/remote work și faptul că angajații au parte de petreceri, teambuilding-uri și evenimente interne.
8% dintre angajații din regiune nu au beneficii extra-salariale
Aproximativ 8% dintre respondenții din toate cele cinci țări au declarat că nu beneficiază de niciun avantaj extra-salarial. De asemenea, cele mai frecvent menționate beneficii suplimentare listei sugerate de Undelucram.ro au fost: bugetul flexibil pentru beneficii (10%), urmat de tichetele cadou (7%), mașina de serviciu și contribuție pentru pensie facultativă (Pilon 3) câte 6% fiecare.
Dacă ar fi să rămână în aceeași companie, principalele motive care i-ar reține pe angajații români sunt: creșterea salariului (85%), oportunitățile de avansare și dezvoltare (52%), bonusurile de performanță mai mari (45%), programul de lucru flexibil (38%) și asigurarea medicală mai extinsă (22%).
Creșterea salariului este factorul principal pentru care angajații ar rămâne într-o companie în toate țările din studiu.
Totodată, pentru 21% dintre respondenții din cele cinci țări, o conducere empatică, profesionistă, fără micro-management, bazată pe echitate, comunicare și susținere, este factorul principal care îi determină să rămână pe termen lung în companie.
Jumătate dintre angajați se așteaptă în următorii doi ani ca salariile să stagneze.
În cazul în care ar primi o ofertă cu 20% mai mare decât venitul actual, dar oferta ar fi în beneficii, nu bani, 48% ar lua decizia în funcție de beneficiile oferite, 31% ar spune „da” direct, iar 21% ar refuza.
Aproximativ 51% dintre angajați se așteaptă ca în următorii doi ani salariile să stagneze, iar 37% se așteaptă la creșteri moderate. Aproximativ 6% sunt mai optimiști și cred în creșteri considerabile ale salariilor și beneficiilor, în timp ce 5% se așteaptă la reduceri ale veniturilor. În Grecia, Bulgaria și Ungaria cei mai mulți angajați se așteaptă tot la o stagnare, în timp ce în Republica Moldova cei mai mulți angajați mizează pe o creștere moderată.
Dacă ar fi să adauge beneficii în pachetul actual, 50% dintre angajații români ar alege un buget pentru beneficii flexibile (un buget lunar pe care angajatul îl poate folosi în funcție de nevoile personale: sport, sănătate, educație, transport etc.), 48% ar vrea zile suplimentare de concediu, 44% carduri de vacanță sau tichete culturale, 43% program de lucru mai flexibil (work from anywhere), 36% un buget pentru dezvoltarea profesională și personală, 34% asigurare medicală extinsă (pentru familie sau servicii suplimentare), 25% abonamente la sport, wellness, terapie sau nutriție la egalitate cu sprijin pentru părinți (after-school, grădiniță, tichete pentru copii).

Bugetul de beneficii flexibile se află pe primul loc ca opțiune de îmbunătățire a pachetului salarial în toate țările din studiu.
Aproximativ 34% dintre specialiștii în resurse umane spun că valoarea medie a beneficiilor lunare acordate angajaților este de 100-200 de euro, în timp ce 23% declară între 200-400 de euro lunar. Circa 21% dintre angajatori afirmă că salariații primesc beneficii de 50-100 de euro, 12% spun că acordă beneficii mai mici de 50 de euro, iar 3% declară că echipele nu au niciun fel de beneficiu. La polul opus, 6% dintre experții din resurse umane spun că în companiile pe care le reprezintă beneficiile sunt mai mari de 400 de euro lunar.
În ceea ce privește structura beneficiilor în următorii doi ani, 48% dintre specialiștii HR nu și-au planificat schimbări, 33% iau în calcul beneficii noi, 12% vor să crească bugetul, iar 6% se așteaptă la reduceri de cheltuieli. Opiniile sunt similare la nivel regional, majoritatea experților neplanificându-și schimbări pentru anii care urmează.
De asemenea, în toate cele cinci țări angajatorii spun că principalul factor de retenție al oamenilor este pachetul salarial (salariul de bază și beneficii), 40% dintre specialiștii HR din România afirmând astfel. În restul țărilor, procentele variază între 43% în Ungaria și 58% în Republica Moldova.Experții HR mai spun că angajații români rămân pentru cultura organizațională (25%), echilibrul între muncă și viața personală (22%), oportunitățile de avansare (8%) și management (5%).
Aproape jumătate dintre angajatorii din România iau în calcul ajustări salariale punctuale
În jur de 44% dintre angajatorii din România se gândesc să ajusteze punctual politica salarială, 13% își doresc în mod semnificativ, iar 13% nu au de gând o astfel de modificare.
Principalele metode prin care specialiștii HR din România iau feedback de la angajați sunt discuțiile individuale (64%), sondajele interne (43%), 40% prin resurse externe precum platformele de recenzii, iar 34% iau din discuții informale. 12% nu iau feedback în mod activ.
Comparativ, în Moldova, 74% dintre angajatori nu iau feedback, în Bulgaria predomină discuțiile unu la unu (33%) și cele informale (31%), în Grecia discuțiile informale (37%) și sondajele interne (36%), iar în Ungaria 40% dintre companii nu iau feedback activ.
Informații despre studiu
Pentru studiul “Salarii și beneficii – echilibru între așteptări și ofertă” au răspuns 8.898 angajați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani și 990 de specialiști în resurse umane din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 aprilie 2025 – 1 iunie 2025.
Angajații și angajatorii care au răspuns acestui studiu sunt din domeniile IT&C, BPO & servicii, producție, inginerie, retail (non-alimentar), sănătate & farma, bancar, producție industrială, consultanță, retail (alimentar), telecomunicații, restaurante & cafenele, asigurări & IFN.
Totodată, 46% dintre angajații români sunt seniori, 32% lucrează pe funcții de nivel mediu, 14% de management și 8% sunt începători. În ceea ce privește tipul contractului, 90% sunt angajați pe perioadă nedeterminată, 6% lucrează pe perioadă determinată, 1% ca freelanceri, iar 2% sunt colaboratori (proiect/parteneriat).
Întregul raport cu date comparative, insight-uri strategice și vizualuri pentru cele cinci țări este disponibil la acest link.