Guvernul pregătește restructurarea companiilor de stat. Lista celor vizate. Vicepremierul Oana Gheorghiu: Sunt datorii uriașe

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului un raport amplu privind situația a 22 de companii de stat, document care arată pierderi masive și datorii de miliarde. Executivul are pe masă propuneri dure: închideri, listări la bursă și parteneriate strategice.

Guvernul pregătește restructurarea companiilor de stat. Pierderi uriașe și datorii de miliarde: „găuri negre” în economie

Raportul prezentat joi indică o situație financiară critică în sectorul companiilor de stat. Datoriile cumulate către buget ajung la aproximativ 4,2 miliarde de lei, în timp ce pierderile nete raportate pentru ultimul an se ridică la circa 1,12 miliarde de lei.

„Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3–4 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a subliniat aceasta, după ședința de Guvern.

Vicepremierul a atras atenția că multe dintre aceste probleme sunt vechi și neadresate la timp.

„Sunt datorii istorice”, spune Oana Gheorghiu. „Vorbim de găuri negre pentru economia României”, a mai adăugat aceasta.

CFR, TAROM și Metrorex, în topul pierderilor

Datele incluse în raport arată că cele mai mari datorii sunt înregistrate de companii din sectorul transporturilor.

CFR Marfă și SNCFR conduc clasamentul, cu peste 1,2 miliarde de lei fiecare. Alte companii cu datorii semnificative sunt Romaero și CFR IRLU.

În ceea ce privește pierderile, situația este dominată de CFR SA, CFR Marfă, TAROM și Metrorex.

Opt companii, propuse pentru închidere sau lichidare

Documentul propune o ieșire controlată din portofoliul statului pentru mai multe companii considerate neviabile.

Pe listă se află Petrotrans, CFR Marfă, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA, Electrocentrale Grup și Rofersped.

Un exemplu relevant este cazul Petrotrans, unde procedura de faliment trenează de aproape două decenii.

„Petrotrans împlinește 19 ani de când o procedură (n.r. de faliment) este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. Singurii care au încasat bani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare. Încă din 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual, chirie pentru niște conducte care există pe hârtie pe sub terenul unor oameni. Este o decizie a unei instanțe care trebuie executată și fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român. Pentru noi a fost un studiu de caz ca să vedem ce se întâmplă când statul român nu ăși face treaba. Șapte ani a fost prelungită lichidarea din cauza unei contestații făcute de o instituție a statului român care avea o creanță foarte mică. Motivul nu am reușit să îl descoperim.”, a declarat Oana Gheorghiu.

Trei niveluri de urgență pentru intervenție

Raportul introduce o clasificare pe trei niveluri de intervenție, în funcție de gravitatea situației.

Primul nivel, considerat critic, include companii unde trebuie luate decizii rapide până la finalul anului 2026. Aici intră TAROM, CFR Marfă, Romaero și Avioane Craiova.

Al doilea nivel vizează companii precum Metrorex, CFR SA și ELCEN, unde sunt necesare reforme structurale.

Al treilea nivel include companii legate de PNRR, precum MINVEST, REMIN și CNCIR, considerate mai puțin urgente pe termen scurt.

Listări la bursă și privatizări parțiale

Raportul propune și atragerea de capital privat prin listări la Bursa de Valori București sau vânzări de pachete minoritare.

Cea mai importantă țintă este CEC Bank, considerată pregătită pentru un IPO. Alte companii vizate sunt Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională și Poșta Română.

Pentru Cuprumin este propus un parteneriat strategic, iar pentru Romarm listarea depinde de modificări legislative.

În paralel, Guvernul ia în calcul tranzacții care ar putea aduce între 3 și 8 miliarde de lei la buget, inclusiv prin vânzarea unor pachete minoritare din Hidroelectrica și Romgaz.

Guvernul, presat să ia decizii rapide

Raportul cere Executivului aprobarea urgentă a direcțiilor strategice prin memorandum și lansarea unor analize suplimentare pentru restul companiilor de stat.

De asemenea, Ministerul Transporturilor trebuie să vină până la 30 aprilie 2026 cu un proiect legislativ care să elimine blocajele privind falimentul regiilor autonome.

Documentul subliniază că presiunea asupra acestor companii este tot mai mare, iar amânarea deciziilor riscă să transforme unele situații în probleme ireversibile începând chiar de anul viitor.