Ședință de urgență la Guvern pentru pregătirea funeraliilor de stat ale lui Ion Iliescu
Un comitet interministerial, coordonat de Cancelaria prim-ministrului, s-a reunit la Palatul Victoria pentru a stabili detaliile funeraliilor de stat care i-ar putea fi organizate lui Ion Iliescu, în contextul în care fostul președinte al României se află în stare critică la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Surse guvernamentale confirmă pentru presă că autoritățile iau în calcul scenariul unui deznodământ tragic, iar procedurile au fost demarate cu maximă discreție.
Deocamdată, locul în care va fi depus trupul neînsuflețit nu a fost stabilit, decizia urmând să aparțină exclusiv familiei fostului președinte. Surse apropiate familiei declară că nu există, în acest moment, un consens asupra locului de veci.
Starea de sănătate, în continuare gravă
Ultimul buletin medical, publicat luni dimineață pe pagina de Facebook a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, nu lasă loc de optimism:
„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu, vă informăm următoarele: Starea generală a pacientului se menține la fel de gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ”, au transmis reprezentanții spitalului. Potrivit echipei medicale, Ion Iliescu este îngrijit în secția de terapie intensivă, sub supravegherea unei echipe multidisciplinare.
Mecanismul legal și ceremonial al funeraliilor de stat
Organizarea unor funeralii de stat pentru un fost șef al statului este reglementată de Legea 215/2016 privind ceremoniile oficiale. Potrivit legii, funeraliile de stat presupun onoruri militare și o coordonare între mai multe instituții ale statului, sub supravegherea unui comitet special.
„Funeraliile de stat sunt expresia celei mai înalte aprecieri acordate de România personalităților publice care au oferit un serviciu remarcabil poporului său, motiv pentru care este necesar a se constitui la nivelul administrației publice centrale un comitet pentru organizarea acestora”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Concret, Guvernul trebuie să adopte o hotărâre pentru constituirea Comitetului de organizare a funeraliilor de stat și pentru aprobarea regulamentului de funcționare. Acest comitet va lucra, fără personalitate juridică, sub coordonarea Șefului Cancelariei Prim-Ministrului, și va include reprezentanți ai tuturor instituțiilor relevante pentru desfășurarea ceremoniilor.
Cimitirul Eroilor Revoluției spațiul unei memorii tensionate
Una dintre ipotezele vehiculate, dar niciodată confirmate oficial, este că Ion Iliescu ar putea fi înmormântat în Cimitirul Eroilor Revoluției din București, acolo unde se odihnesc tinerii uciși în decembrie 1989. Aici, an de an, pe 22 decembrie, familiile celor uciși aprind lumânări și cer dreptate. De-a lungul timpului, Ion Iliescu a participat la aceste ceremonii, dar investigațiile din dosarele Revoluției și Mineriadelor au transformat imaginea sa publică: din liderul tranziției, pentru mulți a devenit simbolul neîmplinirilor postdecembriste.
Acuzațiile de crime împotriva umanității și incidentele violente precum agresarea lui Gelu Voican Voiculescu chiar în Cimitirul Eroilor au amplificat tensiunile din jurul acestui loc.
„Cum poate fi îngropat alături de cei pentru care nu a făcut dreptate? Este o insultă pentru părinții care n-au mai apucat să afle cine le-a ucis copiii”, declara un revoluționar, într-un interviu anterior.

Cavoul tăcerii între istorie și protest
Potrivit unor surse din presă, ar fi fost rezervat deja un cavou pentru Ion Iliescu, dar amplasarea exactă nu a fost confirmată. Fie că va fi vorba de Cimitirul Eroilor Revoluției, fie de un alt loc cu rezonanță simbolică din Capitală, subiectul provoacă reacții puternice. Asociațiile de revoluționari și familiile victimelor au criticat deschis ideea ca Ion Iliescu să fie înhumat în același spațiu cu victimele evenimentelor din 1989.
Momentul, oricând ar surveni, se anunță drept unul al contrastelor: între onorurile oficiale și memoria contestată, între istorie și protest, între tăcerea unui cavou și vocile încă neîmpăcate ale Revoluției.