Guvernul Orban, singurul guvern din UE care nu a prezentat un plan de ieșire din criză

Guvernul Orban, singurul guvern din UE care nu a prezentat un plan de ieșire din criză
Publicat de Andrei Stancu la 23 aprilie 2020, 20:10

Germania, Olanda, Danemarca, Franța și Austria au anunțat planuri ambițioase de relansare a economiilor naționale. Italia și Spania, țările cel mai grav afectate de pandemie, au prezentat pașii pe care îi vor face pentru relaxarea condițiilor de izolare și repornirea activității economice. Ungaria, Polonia, Cehia, chiar și Bulgaria, au făcut publice măsurile pe care le iau deja pentru diminuarea efectelor crizei și restartul economiei.

Aproape toate guvernele din statele Uniunii Europene au venit cu soluții și planuri de reconstrucție pe care le-au anunțat public. Aceste proiecte de refacere a societăților și economiilor au fost dezbătute în mass-media, amendate, comentate și completate. Cel mai important este, însă, faptul că ele există. Pe baza lor au fost sau urmează să fie declanșate măsuri graduale de revenire la normal.

La noi, Guvernul Orban anunță posibile viitoare măsuri pe mai multe voci, care din păcate, de foarte multe ori, se contrazic și nimeni nu mai înțelege nimic.

România este, din nefericire, conform purtătorului de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, singurul stat UE al cărui guvern n-a pus pe masă un plan de relaxare treptată a restricțiilor și, mai ales, un plan de repornire a economiei. ”Guvernul Orban se mulțumește să aștepte și lasă economia să înghețe de la o zi la alta. România pierde 500 de milioane de euro în fiecare zi de inactivitate, iar tăcerea și inacțiunea Guvernului Orban nu fac decât să agraveze această pierdere zi de zi” a declarat acesta.

 

În cazul crizei medicale, PNL, partidul desemnat de președintele Iohannis să guverneze, a acționat cu mare întârziere, din cauza calculelor politice. Premierul desemnat, Florin Cîțu, a demisionat chiar în ziua în care urma să fie învestit, astfel că noul guvern Orban a preluat puterea într-o fază avansată a epidemiei. Gestionarea crizei sanitare s-a făcut apoi politic, prin Ministerul de Interne, fără să se țină seama de planurile elaborate de profesorul Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, sau de profesorul Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase Ioan Balș. Specialiștii, cu excepția doctorului Raed Arafat, care este specialist în intervenții de urgență, au fost ținuți la distanță de celula de criză. Acestea sunt acuzații care sunt aduse de către partidele din opoziție actualei puteri politice care formează guvernul minoritar Orban.

 

PSD, în diverse luări de poziție, consideră că același lucru se întâmplă și în gestionarea crizei economice. Aici este  vizibilă aceeași întârziere și același nărav de a ignora specialiștii.

”Guvernul Orban nu are un plan pentru că nu-l poate concepe singur. Specialiștii în economie sunt ținuți, la rândul lor, în afara gândirii executive. Oamenii care ar putea construi soluții sunt ținuți pe margine, în timp ce miniștrii politici puși de PNL se ciocnesc de limitele mediocrității” a mai spus Romașcanu.

 

Un lucru este cert, nici o țară nu-și poate reporni economia nici stând cu mâinile în sân, nici acționând după ureche. Guvernul este obligat să prezinte un plan de măsuri concrete pentru redeschiderea ciclurilor de producție, de asistență socială, de fiscalitate. Fără un plan de revenire anunțat public, fără predictibilitate, moralul antreprenorilor, al investitorilor, al forței de muncă și al societății în general, va rămâne scăzut. Fără publicarea unui plan, băncile și piețele de capital nu se vor arăta interesate să împrumute banii de care are nevoie o economie națională

Informații articol
Despre autor
Daniela Popescu

Popescu Daniela, jurnalist cu peste 10 ani de activitate, a scris articole din domeniul social, cultural, medical, economic. A colaborat cu mai multe publicatii printre care enumeram Evenimentul zilei, Animal Zoo, Capital, Evz Monden.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.