Guvernul negociaza cu FMI pretul relaxarii fiscale

acesta, anularea unor cresteri salariale, disponibilizari in CFR si minerit si scumpiri la utilitati. Toate sunt cerute, in 2005, de catre delegatia FMI condusa de Emmanuel van der Mensbrugghe. Masurile ar trebui sa compenseze pierderea de venituri bugetare dupa introducerea cotei unice de 16% la impozitul pe venit si la cel pe profit. Cu unele, Guvernul nu va fi de acord. Pentru altele, nu are de ales, scaderea impozitelor putand costa bugetul peste 30.000 miliarde de lei. Ministrul de stat Adr

acesta, anularea unor cresteri salariale, disponibilizari in CFR si minerit si scumpiri la utilitati. Toate sunt cerute, in 2005, de catre delegatia FMI condusa de Emmanuel van der Mensbrugghe. Masurile ar trebui sa compenseze pierderea de venituri bugetare dupa introducerea cotei unice de 16% la impozitul pe venit si la cel pe profit. Cu unele, Guvernul nu va fi de acord. Pentru altele, nu are de ales, scaderea impozitelor putand costa bugetul peste 30.000 miliarde de lei. Ministrul de stat Adriean Videanu ne-a declarat ca isi mentine pozitia potrivit careia amanarea a jumatate din majorarile de pensii programate anul acesta iese din discutie. Nici majorarea TVA nu va fi acceptata. Guvernul crede ca o astfel de masura, demna de luat in considerare doar in caz de criza, genereaza inflatie, prin scumpirile in serie antrenate.Oficialii romani spera ca nici cresterea accizelor nu va trebui grabita fata de calendarul convenit cu UE. Masura are insa putine sanse de a fi evitata. Deficitul bugetar de 1,1% calculat de Guvern este departe de nivelul apropiat de zero solicitat de Fond. FMI pretinde un nivel atat de redus in conditiile in care nu poate accepta un deficit mai mare de 7-7,5% cumulat pentru buget si contul curent, iar ultimul se apropie singur de acest nivel in 2004. Problema in sine nu ar fi foarte mare daca Romania ar putea miza pe investitii straine directe consistente, pe recuperari mai mari de restante la buget si pe o crestere economica sanatoasa de peste 6%. Executivul chiar se bazeaza pe astfel de evolutii, insa simple estimari nu pot fi „vandute” Fondului, care pretinde masuri cu incasari certe.O alta masura – amanarea liberalizarii contului de capital din aprilie (acceptarea depozitelor in lei ale strainilor) – este incurajata de FMI, in conditiile cresterii cheltuielilor publice care pot agrava presiunile inflationiste si amenintarile pentru deficitul extern. BNR a evitat sa se pronunte public, desi premierul Tariceanu, care isi apara programul de cheltuieli bugetare, spune ca amanarea este posibila.In discutie cu FMI s-a mai aflat majorarea la 6.500 a disponibilizatilor din minerit si limitarea cresterilor salariale. Celei din urma ii vor cadea victima angajatii companiilor de stat monitorizate, unde majorarile prevazute la 4% din fondul de salarii nu se vor mai aplica, dar si magistratii, pentru care majorarea de 40% promisa anul acesta nu a mai fost avizata. Noul memorandum, ce va fi semnat pe 8 februarie cu FMI, va aduce scumpiri la utilitati.

Ce cere FMI si ce accepta statul
· Cresterea TVA. Respinsa.
· Cresterea mai rapida a accizelor. Guvernul spera, dar cu sanse mici, sa o evite.
· Amanarea a jumatate din majorarile de pensii din 2005. Respinsa.
· Reducerea deficitului bugetar pana spre 0%. Tinta finala, inca in discutie.
· Amanarea liberalizarii contului de capital din aprilie. Guvernul accepta, BNR inca nu s-a pronuntat.
· Scumpirea utilitatilor. Acceptata.
· Disponibilizari in minerit. In discutie.
· Limitare crestere salarii. Acceptata.