Năsulea argumentează că orice sistem de pensii trebuie să ofere un venit lunar stabil pe durata vieții. El critică ideea ca retragerea banilor să fie eșalonată pe o perioadă fixă, de șapte sau opt ani, și transmite clar: „eu intenționez să trăiesc mai mult de șapte ani atunci când ies la pensie și atunci nu mă satisface niciun fel de sistem în care a decis un politician că eu trebuie să trăiesc șapte ani și dacă am trăit mai mult e problema mea”.
„Propunerea nouă tot nu întrunește criteriile minime pe care ar trebui să le întrunească orice fel de sistem de pensii. Dacă este menit să fie sistem de pensii, atunci el trebuie să asigure un venit lunar, mic, mare, dar trebuie să îl asigure.
În momentul în care vin specialiștii care au lucrat la asta și politicienii și spun eșalonare pe șapte ani, asta nu asigură un venit lunar. Eu intenționez să trăiesc mai mult de șapte ani atunci când ies la pensie și atunci nu mă satisface niciun fel de sistem în care a decis un politician că eu trebuie să trăiesc șapte ani și dacă am trăit mai mult e problema mea.
La pilonul II ar trebui luate în considerare doar soluții care să asigure un venit lunar până la finalul vieții.”, a spus economistul la Antena 3 CNN.
Lipsa garanției unui venit lunar pe viață
Conform surselor guvernamentale citate de Antena 3 CNN, modificările includ posibilitatea de a retrage până la 30% din economiile Pilonului II la momentul pensionării, restul fiind eșalonat pe 7–8 ani. Năsulea consideră că această abordare nu asigură securitatea financiară necesară pe termen lung.
Năsulea apreciază dorința românilor de a-și gestiona independent economiile pentru pensie, însă atrage atenția asupra riscurilor: dacă banii sunt consumați rapid, pensionarul se poate regăsi în situația de a necesita ajutorul statului.
Astfel, el propune ca, în cazul retragerii integrale a fondurilor de la Pilonul II, executivul ar trebui să introducă o prevedere: renunțarea la indemnizația socială ajută la protejarea resurselor publice și încurajează o gestionare responsabilă a economiilor.
„Mă bucur să văd că sunt atât de mulți români care vor să fie stăpâni pe situația lor financiară și să ia ei decizii și sunt convins că sunt mulți români care ar lua decizii mai bune decât politicienii. Însă, în această situație, dacă vrei să îți retragi toți banii la pensionare cred că ar trebui să vină cu o obligație la pachet în care nu mai beneficiezi de indemnizație socială.
Dacă nu îți ajung banii și ți-ai retras banii la 65 de ani din fondul de pensii din pilonul II care ți-ar fi completat veniturile în așa fel încât să nu cazi în sarcina statului, aceasta este o chestiune care ar trebui să fie înțeleasă de românii care speră și vor să trăiască bine la pensie”, a explicat Christian Năsulea.
Pilonul III – opțiune voluntară, fără atingere guvernamentală
Referindu-se la Pilonul III, Năsulea avertizează că aici banii sunt alocați voluntar, însoțiți de deduceri fiscale și administrați de operatori privați. El subliniază că nu ar trebui ca statul să intervină în această zonă, sunt economii personale, deja impozitate la retragere și lăsate la dispoziția individului.
În contextul unei speranțe de viață crescute, Năsulea avertizează că va deveni tot mai complicat pentru firmele din sectorul financiar să ofere produse de pensie care să acopere durate mai lungi. Aceasta pune accentul pe necesitatea unei reforme mai bine gândite, capabile să răspundă unei populații care trăiește mai mult.
În opinia economistului Christian Năsulea, propunerea Guvernului pentru reformarea Pilonului II nu este suficientă și riscă să lase pensionarii fără sursă stabilă de venit. El promovează ideea unui sistem care să asigure un venit lunar garantat pe viață, încurajând în același timp responsabilitatea individuală și protejând resursele statului. În plus, consideră că Pilonul III rămâne o opțiune viabilă și neafectată de intervenții discriminatorii, în timp ce sectorul financiar trebuie să se adapteze la provocările demografice recente.
„Situația este foarte diferită. La pilonul III, acolo chiar sunt bani pe care oamenii i-au pus deoparte de bunăvoie, considerând că vor avea un administrator mai priceput pentru a asigura niște randamente mai mari.
Mai ales că există o limită a deductibilității fiscale, acolo sunt niște bani care au mai fost odată taxați de stat când îi retragi.
Banii aceia sunt la dispoziția persoanei care a economisit.
În situația actuală, din punct de vedere al demografiei, va fi dificil să găsim companii care să dorească să furnizeze servicii financiare pentru o populație cu o speranță de viață în creștere”, a conchis profesorul de economie.
