Piața de retail este dominată de câțiva jucători mari, iar produsele proprii le oferă un avantaj semnificativ
În expunerea de motive, senatorii inițiatori arată că piața comerțului cu amănuntul din România, mai ales în sectorul alimentar, este marcată de o concentrare accentuată. Câteva companii internaționale dețin o poziție dominantă și pot influența structura ofertei disponibile.
Documentul explică faptul că promovarea masivă a produselor sub marcă proprie le permite acestor lanțuri de retail să atragă clienți prin prețuri mai mici, dar, în același timp, reduce șansele de acces ale producătorilor independenți. Strategia ar avea, în timp, efecte negative asupra concurenței și asupra diversității produselor din magazine.
Dezechilibru între retaileri și furnizori și practici considerate neloiale
Potrivit expunerii de motive din proiect, mai multe instituții — între care Consiliul Concurenței și ANPC — au semnalat dezechilibre majore în relațiile dintre marii comercianți și furnizori.
Asociațiile producătorilor români au transmis sesizări privind dependența economică a furnizorilor mici față de un număr redus de clienți și despre presiunea exercitată pentru menținerea unor prețuri foarte scăzute.
Printre problemele menționate se numără impunerea de prețuri sub costul de producție pentru produsele sub marcă proprie, reducerea vizibilității produselor românești la raft, dar și etichetarea incorectă a originii unor produse. Aceste practici ar duce, conform inițiatorilor, la distorsionarea pieței și la slăbirea capacității de rezistență a producătorilor locali.
Se propune limitarea la 20% a vânzărilor sub marcă proprie și raportare anuală către autorități
Proiectul legislativ prevede o cotă maximă de 20% pentru vânzările realizate prin produse sub marcă proprie, calculată pe fiecare grupă de produse. Comercianții vor fi obligați să raporteze anual Consiliului Concurenței structura vânzărilor, astfel încât instituția să poată monitoriza respectarea limitelor impuse de lege.
În plus, textul stabilește sancțiuni contravenționale proporționale cu cifra de afaceri pentru comercianții care nu respectă prevederile legii sau transmit informații false ori incomplete.
Documentul clarifică totodată că aplicarea acestei limite nu este considerată o operațiune de concentrare economică, cu excepția cazurilor care intră sub incidența altor reglementări.
Efecte așteptate: condiții mai corecte pentru producătorii locali și mai multă diversitate pentru consumatori
În secțiunea privind impactul socio-economic, inițiatorii arată că măsura ar genera efecte pozitive directe asupra concurenței loiale. Furnizorii români ar urma să beneficieze de acces mai echitabil la spațiile de vânzare și de condiții contractuale mai corecte.
Pentru consumatori, proiectul ar menține diversitatea produselor disponibile și ar asigura o informare mai corectă privind originea acestora. Inițiatorii susțin și că măsura ar contribui la securitatea alimentară prin consolidarea lanțurilor de producție și distribuție autohtone.
Inițiatorii susțin că legea se aliniază practicilor europene și nu implică costuri bugetare
Potrivit expunerii de motive, proiectul completează și întărește aplicarea actualei Legi a concurenței, fără a intra în conflict cu alte acte normative. Este menționat faptul că inițiativa se aliniază cu Directiva (UE) 2019/1, care urmărește întărirea capacității autorităților naționale de a aplica eficient regulile de concurență, și cu bunele practici din state precum Germania, Franța sau Italia, unde există măsuri similare.
Inițiatorii precizează că legea nu presupune cheltuieli bugetare suplimentare, iar aplicarea ei va fi monitorizată de Consiliul Concurenței, în colaborare cu ANPC și alte instituții competente.
Proiectul este inițiat de senatorul AUR Daniela Ștefănescu și susținut de mai mulți parlamentari ai aceluiași partid.
