O revoluție tăcută cuprinde Europa, oamenii din Cehia, Albania, Slovacia și România ieșind în stradă pentru a cere mai multă transparență din partea guvernelor lor. Până acum rezultatele au fost modeste dar este un trend important în regiune ce va continua și în anii următori, influențând deciziile guvernelor dar și viitoarele alegeri, relatează Stratfor.

În timp ce Uniunea Europeană ridică semne de întrebare în ceea ce privește democrația și statul de drept din statele membre dar și din potențialele țări candidate pentru aderare, votanții lansează un mesaj clar către guvernele lor: mai multă transparență.

Protestele din interiorul și exteriorul Uniunii Europene

În prima jumătate a anului 2019 protestele au străbătut Europa Centrală și de Est și zona Balcanică. În Republica Cehă oamenii au ieșit în stradă de mai multe ori pentru a cere demisia premierului Andrej Babis, care este acuzat de fraudă cu fonduri europene. Protestele au atins un maxim în luna iunie când 250 de mii de oameni au protestat la Praga, fiind cea mai mare manifestație de la căderea regimului comunist în 1989.

Mii de oameni au ieșit și în Slovacia pentru a protesta contra guvernului și a cere ca autoritățile să rezolve asasinarea din 2018 a jurnalistului de investigații Jan Kuciak. Acesta a fost împușcat împreună cu logodnica sa în timp ce investiga corupția politică legată de crima organizată. Protestele au fost și aici cele mai mari din țară de după căderea comunismului, acum trei decenii.

În România, în câteva orașe s-au înregistrat de asemenea proteste intermitente încă din 2017 ca reacție la reformele guvernului, care au mărit controlul asupra justiției și au redus pedepsele pentru infracțiuni de corupție. La unele proteste s-au strâns și peste 500.000 de oameni.

În afara UE, în Albania, partidele de opoziție cer demisia premierului Edi Rama de luni de zile, acuzându-l de fraudă electorală. Poliția a fost nevoită să folosească gaze lacrimogen în cazul unor proteste și tunuri cu apă atunci când unii manifestanți au încercat să ia cu asalt parlamentul, în aprilie.

În Serbia s-au organizat proteste guvernamentale încă din noiembrie, atunci când niște atacatori necunoscuți au bătut un politician din opoziție. Oamenii cer aici o mai mare libertate a presei dar și alte libertăți politice și mai multă transparență guvernamentală, iar unii protestatarii au cerut și demisia președintelui Aleksandar Vucic.

Guverne opace împotriva unei societăți tot mai vocale

Originea acestor proteste variază: în Albania, partidele din opoziție au condus manifestațiile, în vreme ce în altele, precum România, opoziția politică a susținut demonstrații ce au fost lansate inițial de societatea civilă sau de grupuri constituite pe rețelele sociale. Oricare ar fi originea lor, protestele împărtășesc teme comune, inclusiv revendicări privind mai multă transparență guvernamentală, o luptă anticorupție mai robustă și o mai profundă libertate a presei.

UE și-a exprimat îngrijorarea față de slăbirea democrației și statului de drept în Polonia, Ungaria și România și a atras atenția că va lua măsuri punitive contra lor. Bruxelles-ul se teme că aceste guverne capătă un control prea mare asupra justiției, pun presiunea pe instituțiile critice de presă și sunt prea permisive cu corupția. Comisia Europeană a avertizat de asemenea țări precum Serbia și Albania, care aspiră să adere la UE într-o bună zi, că trebuie să devină mai transparente.

Conform Transparency International, majoritatea țărilor din regiune se situează sub media UE la capitolul corupție. În cel mai recent Indice al Percepției Corupției a avertizat că ”instituțiile și valorile democratice sunt în pericol” în regiune.

Bucuria unui succes moderat

Organizațiile civice și partidele politice care presează pentru mai multă transparență guvernamentală în regiune se confruntă cu provocări semnificative. Prima este cea de a menține avântul pentru că cel mai adesea se întâmplă ca aceste proteste de masă să se estompeze după câteva săptămâni, în condițiile în care guvernele fac concesii superficiale fără a modifica semnificativ statu-quo-ul. De exemplu, protestele masive din Serbia nu au reușit să determine guvernul de la Belgrad să facă vreo concesie.

Multe dintre guvernele respective se bucură de o popularitate largă, în ciuda presiunii interne și a celei externe, din partea UE. În multe cazuri și opoziția rămâne dezbinată, în pofida antipatiei împărtășite împotriva guvernului. Acesta este cazul Ungariei și Poloniei, unde partidele de guvernare au câștigat alegerile europene cu o majoritate considerabilă, cu toate îngrijorările UE legate de statul de drept din cele două țări.

În unele cazuri însă, nemulțumirile interne și externe au forțat guvernul să schimbe cursul. În urma unei evoluții proaste la alegerile europene și a pierderii unui referendum fără obligativitate juridică privind politici ale guvernului, premierul român Viorica Dăncilă a anunțat luna trecută că guvernul de la București își vor abandona unele dintre cele mai controversate reforme judiciare, precum și unele decizii privind micșorarea pedepselor pentru infracțiuni de corupție.

În Slovacia, protestele antiguvernamentale au forțat demisia premierului Robert Fico la începutul anului 2018 și au propulsat-o în mai pe activista și novicea politică Zuzana Caputova în funcția de președinte. La alegerile europene din mai, partidul Smer al lui Fico a pierdut pentru prima oară în mai bine de un deceniu, în favoarea unei coaliții de forțe politice relativ nouă care este pro-UE.

Ce înseamnă toate acestea pentru Europa

În viitorii ani, apariția unei societăți civile dispuse să protesteze contra măsurilor luate de guvern pentru subminarea democrației și statului de drept va avea mai mult efect în ECE și Balcani. În primul rând va contrabalansa manevrele guvernelor în direcția opusă. Protestele nu avea succes mereu și nici guvernele nu vor deveni mai transparente peste noapte. Cu toate acestea, protestele indică faptul că, la trei decenii de la introducerea democrației, segmente mari ale societăților est-europene nu doresc să derapeze înapoi către autoritarism.

Pentru UE, situația reprezintă o dilemă strategică. Principalele instituții UE și cele mai mari state membre, Germania și Franța, vor saluta presiunea societății civile pentru guverne mai transparente. Dar există o line foarte fină între a sprijini aceste mișcări și a fi văzut drept unul care se amestecă în treburile suverane.

Demonstrațiile recente din numeroase state estice arată că o proporție apreciabilă a societății civile este dispusă să-și facă simțită prezența pentru a cere mai multă transparență guvernamentală, mai puțină corupție, mai multă libertate a presei și un stat de drept mai puternic. Asemenea proteste pro-democrație nu sunt neapărat și pro-UE, însă această cerere a unei mai mari transparențe poate contribui la apropierea acestei falii dintre estul și vestul blocului.

Te-ar putea interesa și: