Guvernul ia măsuri pentru sprijinul invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Premierul Florin Cîțu a declarat că este nevoie de sprijinirea acestor persoane.

Cîțu a precizat însă că indemnizațiile vor fi acordate pentru persoanele în vârstă, nu și pentru urmașii lor.

Guvernul ia măsuri pentru sprijinul invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Peste 2.500 de beneficiari

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, completarea Legii nr. 49/1991, privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, beneficiarii urmând să fie 2.521 de persoane.

“Un alt proiect important pe ordinea de zi astăzi, care a fost aprobat, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru completarea Legii nr. 49/1991, privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război.

Este vorba de 2.521 de persoane, dintre care 2.374 au peste 95 de ani, acum o lună, din păcate, aveam 2.600 de veterani.

Vedeţi că suntem într-o situaţie şi aceste persoane trebuie ajutate, se duc doar către aceste persoane, nu către urmaşii lor”, a declarat Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria.

Veteranul de război

Trebuie precizat că au calitatea de veteran de război persoanele care au participat la primul sau al doilea război mondial în armata română şi s-au aflat într-una din următoarele situaţii:

– au luptat în unităţi militare – subunităţi, mari unităţi sau comandamente – la diferite eşaloane ori au făcut parte din formaţiunile logistice, astfel cum sunt prevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

– au acţionat în unităţile speciale din zona interioară la dezamorsarea proiectilelor, precum şi la curăţarea teritoriului de mine până la 31 decembrie 1946;

– au fost comandanţi militari sau comandanţi ai gărzilor militare ori membri în comisiile militare de control şi recepţie în întreprinderi furnizoare de material de război, prevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

– au luptat pe teritoriul naţional vremelnic ocupat de inamic, împotriva acestuia, în unităţi ori formaţiuni constituite, recunoscute ca atare de Marele Stat Major;

– au făcut parte din justiţia militară, poliţia militară, jandarmerie, din unităţi de pompieri militari şi companii de poliţie din cadrul Ministerului de Interne, care au acţionat în zona de operaţiuni ori s-au aflat în unităţi sau formaţiuni constituite şi au acţionat în timpul războiului, în perioadele arătate în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

– au devenit invalizi de război;

– au fost prizonieri de război.

Invalidul și văduva de război

Sunt considerate, de asemenea, veterani de război, persoanele care au participat la primul sau al doilea război mondial, după cum urmează:

– cetăţenii români din orice teritoriu care s-au înrolat voluntar şi au luptat în rândurile armatelor Naţiunilor Unite;

– locuitorii din provinciile româneşti, vremelnic ocupate în perioada 1940 – 1945, care au fost încorporaţi sau mobilizaţi în mod obligatoriu şi au luptat în armatele altor state, în cazul în care şi-au păstrat sau redobândit cetăţenia română şi domiciliul în România;

– persoanele de naţionalitate germană care au fost încadrate obligatoriu în unităţi ale armatei germane, în cazul în care şi-au păstrat sau redobândit cetăţenia română şi domiciliul în România.

Invalid de război este veteranul de război care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul sau din cauza războiului o invaliditate atestată printr-un act medical legal.

Văduva de război este soţia supravieţuitoare a celui decedat pe front, în prizonierat sau ca urmare a rănilor ori bolilor contractate pe front sau în prizonierat.

Prizonierii de război

Prizonier de război este:

– persoana capturată de inamic în cursul operaţiunilor de război, indiferent dacă a fost combatant sau necombatant, precum şi asimilată cu aceasta potrivit convenţiilor internaţionale la care România este parte;

– persoana care, după încetarea ostilităţilor, la 23 august 1944, a fost dezarmată de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmată, a fost internată în lagăre de prizonieri;

– elevul şcolilor militare de ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari, trimis la studii în Germania, precum şi soldatul şi cadrul aflaţi în această ţară la specializare, consideraţi prizonieri de război de către autorităţile germane la 23 august 1944.

Calitatea de veteran de război se stabileşte de către Ministerul Apărării, pe baza actelor oficiale solicitate de acest minister, eliberate de către organele în drept, prin care se confirmă situaţiile prevăzute mai sus.

Invalizii de război, indiferent de gradul de invaliditate, îşi dovedesc calitatea prin procesul-verbal de clasare şi decizia de pensie respectivă.

Calitatea de văduvă de război se stabileşte pe bază de documente, în condiţiile prevăzute în reglementările elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale.

Prizonierii de război îşi dovedesc calitatea pe baza actelor oficiale eliberate de arhivele militare, precum şi prin orice alt document emis de Ministerul Apărării ori de organul la care au fost reţinuţi.

Legitimaţia de veteran de război

În cazurile în care, din diferite motive, cei îndreptăţiţi nu posedă actele oficiale solicitate ori nu li se poate elibera dovada necesară ca urmare a inexistenţei sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în condiţiile prevăzute de lege şi de metodologia stabilită în acest scop de Ministerul Apărării.

Legitimaţia de veteran de război se eliberează de către Ministerul Apărării Naţionale.

Legitimaţia de veteran de război se poate elibera celor îndreptăţiţi şi de către Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război sau de către alte asociaţii ale veteranilor de război constituite legal, fiecare pentru membrii săi; aceasta va fi contrasemnată de împuterniciţii Ministerului Apărării Naţionale.

Sursă foto: INQUAM Photos, Alexandru Prepeliţă.